Trump reduce trupele SUA din Europa, dar UE nu intră în panică

Decizia de reducere a efectivelor militare americane staționate în Germania a provocat o undă de șoc în rândul oficialilor de pe ambele maluri ale Atlanticului sâmbăta trecută. Anunțul făcut de Donald Trump a survenit ca o reacție la criticile publice formulate de cancelarul german Friedrich Merz la adresa abordării SUA în conflictul din Iran, sau mai exact, la adresa lipsei unei astfel de abordări.

Motivele care stau la baza deciziei de reducere a efectivelor militare americane staționate în Germania sunt mai complexe decât pare, potrivit sursei EuropeanPravda.
Retragerea trupelor are implicații care depășesc simpla relocare a militarilor, se menționează în analiza respectivă.

În Europa, cea mai numeroasă prezență militară americană se află în Germania, unde sunt dislocați actualmente între 35.000 și 39.000 de militari.
Această cifră reprezintă mai puțin de jumătate din totalul de 68.000 de soldați americani staționați pe întreg continent european.

Citește șiBulgaria cere întăriri de la NATO după atacurile din Marea Neagră. Ce echipamente vrea să desfășoare pe teritoriul său

Operațiunile militare americane din regiunea Iranului au scos în evidență importanța crucială a infrastructurii europene pentru desfășurarea eficientă a activităților lor, în special în ceea ce privește accesul la baze pentru aterizare și realimentare.

Refuzul

exprimat de numeroase state europene de a permite utilizarea bazelor lor aeriene de către aeronavele americane în timpul operațiunilor din Iran a reprezentat o provocare semnificativă pentru Pentagon.
În acest context, Germania a fost o excepție, acordând permisiunea necesar pentru utilizarea infrastructurii sale de către forțele americane.

În perioada inițială a președinției sale, Donald Trump a luat în considerare diminuarea prezenței militare americane în Europa. Această decizie nu a generat o stare de alertă deosebită în capitalele statelor membre ale Uniunii Europene. Potrivit unor surse, motivul acestei decizii a fost legat de o evaluare a costurilor și beneficiilor menținerii unui număr mare de trupe americane în regiune.

Nu este nimic nou

a declarat un oficial american, sugerând că această problemă a fost discutată anterior. Pe 25 iunie 2020, Donald Trump a anunţat oficial retragerea a 12.000 de militari americani din Germania. Această decizie a fost luată în urma unei evaluări a necesităților de securitate ale SUA și a rolului Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în regiune.

Decizia de reducere a efectivelor militare are rădăcini care datează din primul mandat al lui Trump. Procesul decizional a început atunci.

9.500 de soldați urmau să fie reduși dintr-o propunere anterioară, motivată de faptul că Germania nu aloca suficient pentru apărare, sub 2% din PIB, conform obiectivului stabilit de NATO.

Donald Trump a conceput inițial o strategie de reamplasare a unor unități militare înapoi în Statele Unite, redistribuind concomitent alte trupe în țări ca Polonia și Italia. Această inițiativă a fost însă definitiv abandonată după victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale și schimbarea administrației, care a decis să revină asupra deciziei predecesorului său.

În prezent, argumentul lui Trump privind cheltuielile de apărare ale Germaniei pentru a justifica această decizie nu mai este relevant.
Schimbări semnificative au avut loc în ultimii ani, când bugetul de apărare al Berlinului a fost majorat pentru a atinge 2% din PIB.
Se prevede ca această valoare să crească și mai mult, astfel încât să se atingă obiectivul NATO de 3,5% până în anul 2029.

În urma dezacordului public cu Merz pe tema Iranului, se pare că procesul de reconfigurare a strategiei globale a SUA, început anterior reînvestirii lui Trump, a cunoscut o evoluție accelerată.
Reorientarea resurselor globale ale Statelor Unite a făcut ca Europa să piardă statutul de prioritate de vârf.

Documentul respectiv este atribuit lui Elbridge Colby.

Elbridge Colby, care deține funcția de subsecretar de stat pentru politică la Departamentul Apărării, este creierul din spatele noii strategii militare a Statelor Unite.

Fără îndoială, impactul său asupra acestor hotărâri este semnificativ.
Nu ar trebui să se tragă concluzia că are o poziție favorabilă Rusiei, potrivit analizei publicate de Europravda.
Abordarea sa nu este determinată de afinități pro-ruse și nici de dorința de a vedea Ucraina învinsă; în schimb, pur și simplu războiul nu reprezintă o prioritate de vârf pentru Statele Unite.

„Cu toate acestea, ar fi greșit să-l interpretăm ca fiind pro-rus”

În lucrarea sa din 2021, intitulată „The Strategy of Denial: American Defense in an Age of Great Power Conflict”, Colby prezintă o perspectivă strategică potrivit căreia Europa este considerată un teatru de operațiuni de importanță secundară pentru Statele Unite ale Americii.

The Strategy of Denial: American Defense in an Age of Great Power Conflict

a fost scrisă de Colby și descrie această abordare.

Regiunea Indo-Pacific reprezintă principalul teatru de operațiuni și cel mai semnificativ pentru SUA.

În cadrul unei întâlniri a responsabililor cu apărarea din cadrul NATO, care a avut loc în luna februarie, Colby a afirmat următoarele:

„Europa trebuie să dispună de forțele necesare pentru a descuraja și, dacă este necesar, a respinge pe cont propriu o agresiune convențională”

.
Această declarație subliniază necesitatea ca Europa să poată face față singură unei potențiale agresiuni.

Informații provenite de la CBS News sugerează că o parte din efectivele militare care urmează să fie retrase din Germania ar putea fi relocate ulterior în zona Indo-Pacific Indo-Pacific.

În așteptarea acestei decizii, Berlinul pare să fi fost deja pregătit.
Germania este menționată ca fiind activ implicată în eforturile de creare a unei structuri militare europene integrate, similară cu NATO, și se pregătește să joace un rol mai semnificativ în cadrul acestei Alianțe.

În februarie, ministrul apărării Boris Pistorius a anunțat că Berlinul își va nominaliza candidatul pentru a doua cea mai înaltă funcție militară din NATO.

Această inițiativă reflectă intenția Germaniei de a-și consolida poziția în cadrul NATO, potrivit surselor din The Wall Street Journal.

O evoluție semnificativă are loc în percepția europeană asupra dinamicii strategice cu Statele Unite, toate acestea sugerând o înțelegere din ce în ce mai profundă a schimbării în desfășurare.