Tulburările de somn pot schimba creierul: 57 studii confirmă

Problemele de somn pot produce efecte mult mai profunde decât oboseala pe care o simțim în timpul zilei.

În cadrul unui raport publicat în revista științifică Scientific Reports, cercetătorii au constatat că diverse tulburări de somn se corelează cu modificări în anatomia unor zone cerebrale responsabile pentru concentrare, luarea deciziilor și reglarea emoțiilor.

În scopul de a clarifica mai profund legătura dintre somn și creier, cercetătorii de la Florida International University au examinat rezultatele a 57 de studii de imagistică cerebrală efectuate la adulți.

Citește șiDosarul morților de la Spitalul Sf. Pantelimon: șase persoane, trimise în judecată / Patru pacienți ar fi murit după reducerea deliberată a tratamentului

Noua analiză a examinat mai multe tipuri de tulburări de somn, spre deosebire de studiile care se concentrează pe o singură afecțiune, pentru a descoperi atât schimbările comune, cât și particularitățile fiecărei categorii.

O zonă semnificativă a creierului, afectată de numeroase tulburări de somn

Talamus reprezintă una dintre cele mai semnificative descoperiri, fiind o structură cerebrală adâncă, indispensabilă pentru procesarea informațiilor și pentru păstrarea atenției.

Cercetătorii au observat diferențe structurale în acea zonă, atât la persoanele afectate de disomnii – cum ar fi insomnia și apneea de somn – cât și la cele care suferă de parasomnii, o categorie ce cuprinde somnambulismul, coșmarurile recurente și terorile nocturne.

Mai precis, schimbările au fost detectate în pulvinar, o secțiune a talamusului ce facilitează selecția informațiilor esențiale și reglementarea atenției.

Aceste constatări pot să clarifice de ce individul afectat de tulburări de somn se confruntă uneori cu probleme de concentrare, răspunsurile sale sunt mai lente, deciziile se iau cu mai mult efort sau comite greșeli frecvente în activitățile cotidiene.

Somnambulismul și coșmarurile se leagă de alte modificări cerebrale.

Analiza a relevat și diferențe particulare ale parasomniilor. În rândul indivizilor care prezintă aceste tulburări, cercetătorii au observat modificări în cortexul cingulat posterior, o zonă cerebrală ce joacă un rol în motivație, luarea deciziilor și reglarea emoțiilor.

Această descoperire poate ajuta la clarificarea unor probleme emoționale și comportamentale ce pot fi asociate cu somnambulismul, coșmarurile recurente și terorile nocturne.

În schimb, cercetătorii nu au găsit un tipar uniform de modificări structurale care să fie exclusiv legat de disomniile, cum ar fi insomnia și apneea de somn.

Studiul ar putea facilita crearea unor terapii adaptate.

Autorii studiului susțin că recunoașterea zonelor cerebrale legate de diverse tulburări de somn ar putea, în viitor, spori acuratețea diagnosticului și facilita crearea unor terapii personalizate pentru fiecare afecțiune.

În cercetările viitoare, se va încerca să se clarifice mai bine conexiunea dintre anumite parasomnii și schimbările cerebrale, în special în cazul somnambulismului și al tulburării de comportament în somnul REM.

Cu toate acestea, rămâne o întrebare esențială pe care cercetarea încă nu a clarificat-o: se tratează de faptul că tulburările de somn determină schimbările detectate în structura creierului sau dacă anumite trăsături cerebrale contribuie la apariția problemelor de somn.

Cercetătorii nu au demonstrat existența unei relații cauzale directe.

Lucrarea, denumită „Sleep disorders and structural alterations in brain regions linked with motivation: a neuroimaging meta-analysis”, a fost publicată în 2026 în revista Scientific Reports.