În viitorul apropiat, schimbările climatice și conflictele vor avea un impact semnificativ asupra modului în care oamenii își planifică vacanțele.
Transformările în peisajul turistic sunt anticipate, potrivit unui studiu recent publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Pentru a face față noilor provocări, destinațiile turistice vor trebui să implementeze strategii precum consolidarea securității, gestionarea numărului de vizitatori și impulsionarea practicilor turistice mai durabile.
În anul 2025, numărul de sosiri ale turiștilor internaționali în statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a înregistrat o creștere de aproximativ 3,4%, atingând o cifră fără precedent de 847 de milioane.
În contextul în care tensiunile geopolitice, modificările în preferințele călătorilor și evenimentele meteorologice extreme influențează continuu sectorul turismului, destinațiile turistice vor fi nevoite să dezvolte o capacitate sporită de previziune și adaptare la situații imprevizibile, potrivit unui raport recent menționat de Euronews.
Citește șiCum a surprins un satelit polonez cel mai nou portavion nuclear al Chinei: imagini rare din Dalian
În anul 2025, anumite națiuni au raportat un număr fără precedent de călători. Creșterea numărului de turiști a fost observată în diverse părți ale lumii. Printre țările care au înregistrat un număr record de turiști în 2025 se numără Finlanda, Japonia, Coreea de Sud și Norvegia.
Raport OECD Tourism Trends and Policies 2026 dezvăluie că aproximativ o treime din statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) prognozează că rezultatele activității turistice vor fi superioare valorilor din 2025 până la sfârșitul anului curent, numeroase dintre acestea fiind pe punctul de a atinge cote fără precedent. Însă, realitatea demonstrează variații considerabile de la un stat la altul.
În anul 2025, un număr de patru țări au raportat creșteri turistice cu două cifre, atingând cote maxime de sosiri de călători străini: Finlanda a înregistrat o creștere de 16,5%, Japonia de 15,8%, Coreea de Sud de 15,7% și Norvegia de 12,5%.
Această tendință pozitivă a fost precedată de o recuperare semnificativă în 2024 în Coreea de Sud și Japonia, care au înregistrat majorări de 48,4%, respectiv 47,1%, impulsionate de extinderea legăturilor aeriene și de deprecierea yenului.
În timp ce numărul de sosiri turistice internaționale a înregistrat o scădere în anul 2025 în patru țări, revenirea la cifrele anterioare pandemiei rămâne încă incertă pentru acestea: Canada (-0,6%), Germania (-0,8%), Irlanda (-2,8%) și Statele Unite (-5,5%).
Intensitatea conflictelor din regiunea Orientului Mijlociu a avut un impact semnificativ asupra fluxului de turiști internaționali către Israel, cu o scădere de 70,8% față de cifrele înregistrate înainte de pandemie.
Numărul actual de vizitatori este considerabil mai mic decât în perioadele precedente crizei sanitare.
Obiceiurile celor care călătoresc suferă modificări semnificative drept urmare a crizelor. Comportamentul acestora se adaptează în fața situațiilor de criză.
Schimbările în fluxurile globale de călătorie au fost provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, care a avut drept rezultat creșterea costurilor și scăderea încrederii turiștilor.
Cele mai afectate de această situație sunt țările din regiune, precum și acele destinații a căror conectivitate aeriană depinde de statele din Golf.
Potrivit raportului, aceste repercusiuni vor persista, însă doar pe termen scurt.
Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, a afirmat că este esențial să se aplice experiența acumulată în timpul pandemiei și a conflictului din Orientul Mijlociu pentru consolidarea capacității de pregătire în fața crizelor și de gestionare a fluxurilor turistice.
Astfel, sectorul turistic va putea oferi avantaje pe termen lung.
„Acest lucru înseamnă aplicarea lecțiilor învățate în timpul pandemiei și al conflictului din Orientul Mijlociu pentru a consolida pregătirea pentru crize și gestionarea fluxurilor turistice, astfel încât sectorul să ofere beneficii durabile”
Schimbările climatice și conflictele globale au repercusiuni asupra planificării vacanțelor, fapt care conduce la o reconsiderare a opțiunilor de călătorie.
În urma analizei, rezultă că siguritatea, cheltuielile și riscul de anulare sunt principalele motive pentru care oamenii tind să se îndrepte către destinații mai cunoscute și mai puțin costisitoare, să reducă durata șederii și să opteze pentru alternative economice.
În perioada următoare, 2027 și ulterior, companiile aeriene, agențiile de turism și ceilalți prestatori de servicii își vor ajusta propunerile, astfel încât locurile de vacanță vor fi nevoite să prevadă modificările în tiparele de deplasare și să-și adapteze planurile pentru a face față pericolelor geopolitice, economice și climatice.
Locurile de vacanță aflate în zone predispuse la fenomene meteorologice extreme sunt din ce în ce mai afectate. Schimbările climatice și conflictele sunt principalele motive pentru care turiștii încep să își schimbe planurile de călătorie.
Schimbările climatice au transformat condițiile meteo extreme, valurile de căldură, incendiile de vegetație și cicloanele, într-un aspect esențial care influențează deciziile privind destinațiile de vacanță și perioadele de călătorie.
Schimbările climatice și evenimentele meteorologice extreme impun o adaptare rapidă a strategiilor de planificare turistică, astfel încât evaluarea riscurilor și sistemele de avertizare rapidă să devină parte integrantă a acestui proces.
Pentru a face față acestor provocări, este esențial ca mecanismele de gestionare a crizelor să fie incluse în planificarea turistică, permițând astfel o gestionare eficientă și o anticipare a evenimentelor meteorologice extreme, care devin tot mai frecvente și mai intense.
Nu sunt declarații direct citate.
În acest context, se subliniază necesitatea ca destinațiile turistice să își adapteze planificarea pentru a răspunde acestor noi provocări.
Japonia, Austria, Croația și sistemul MeteoAlarm au implementat soluții pentru alertarea turiștilor.
Siguranța acestora este astfel consolidată prin intermediul unor aplicații de alertă de urgență disponibile în multiple limbi.
Astfel, Japonia utilizează „Safety Tips”, în timp ce Austria a lansat „AT-Alert”.
În Croația, aplicația 112 este cea care asigură acest serviciu.
– nicio declarație directă
Raportul propune efectuarea de investiții suplimentare în infrastructura turistică capabilă să reziste la impactul fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv prin implementarea de soluții inspirate din natură.
În prezent, anumite orașe integrează deja conceptul de „adăposturi împotriva temperaturilor ridicate” în cadrul ofertelor turistice.
Inițiativa Refúgiate en la cultura („Refugiază-te în cultură”)
lansată la Madrid are drept obiectiv promovarea instituțiilor muzeale drept spații climatizate, oferind astfel turiștilor posibilitatea de a se adăposti în timpul perioadelor de temperaturi extrem de ridicate.
Se preconizează o transformare a industriei turistice către o abordare mai etică și sustenabilă.
Accentul este pus pe asigurarea faptului că turismul are un impact pozitiv asupra comunităților locale din punct de vedere economic.
Pentru aceasta, raportul propune reglementarea numărului de turiști prin dirijarea fluxului de vizitatori către zonele care au capacitatea de a-i primi, consolidarea infrastructurii comune și corelarea turismului cu planurile integrate de evoluție a regiunii.
O abordare posibilă implică certificarea afacerilor locale și impulsionarea dezvoltării turismului comunitar, astfel încât să se majoreze cheltuielile în cadrul comunităților locale, evitând concentrarea resurselor în marile rețele comerciale.
Pe lângă acestea, se preconizează că numeroase locații turistice vor institui taxe de vizită, vor impune restricții cantitative pentru turiști, vor implementa proceduri de acces controlat sau vor promova alternative de călătorie către destinații mai puțin populare și perioade mai puțin aglomerate pentru a diminua supraaglomerarea.
COMENTARII / 0