Proiectul legii de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente prevede că preşedintele şi vicepreşedinţii AEP vor fi numiţi prin hotărâre a Parlamentului, structura instituţiei va cuprinde un număr maxim de 371 de posturi, actele emise vor fi publice, fiind stabilite şi amenzi între 5.000 lei şi 20.000 lei pentru obstrucţionarea atribuţiilor de control, monitorizare, verificare, inspecţie, documentare.
În cadrul unei conferinţe de presă de miercuri, Preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, a prezentat proiectul realizat de Autoritate, menţionând că în săptămâna următoare vor avea loc întâlniri cu partidele politice și cu structurile asociative ale autorităţilor din administraţia publică locală. El a declarat că dorește ca acest proiect să fie promovat ca lege de către un guvern cu puteri depline sau de către parlamentari, nu printr-o ordonanţă de urgenţă, conform Agerpres.
„AEP nu are astăzi o lege de organizare şi funcţionare, ceea ce este anormal. Toate autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile administrative au legi proprii de organizare. În al doilea rând, activitatea Autorităţii Electorale Permanente este dispersată în mai multe legi (…), nu avem o reglementare unitară”, a explicat Adrian Ţuţuianu necesitatea elaborării proiectului.
Citește șiAEP: Valoarea subvenţiilor alocate partidelor, în noiembrie 2026, ajunge la peste 17.700.000 lei. Cea mai mare sumă, primită de PSD
Conform declarației sale, a fost creat un grup de lucru în cadrul AEP și s-a dedicat proiectului timp de trei luni.
El a declarat că proiectul se organizează în șase secțiuni principale, fiecare conținând numeroase capitole, care explică statutul legal, funcția și scopul AEP, incluzând, ca inovație, gestionarea administrației electorale și profesionalizarea personalului electoral.
Proiectul subliniază că AEP reprezintă o autoritate administrativă independentă, dispune de personalitate juridică, are sediul în București și deține competența generală în domeniul electoral.
„Proiectul configurează AEP nu ca o instituţie care intervine exclusiv în perioada electorală, ci ca autoritate permanentă a administraţiei electorale, ale cărei responsabilităţi se exercită înainte, în timpul şi după desfăşurarea scrutinurilor”,
Ţuţuianu a menționat.
Președintele AEP a subliniat că autoritatea se concentrează pe trei direcții esentiale: consolidarea aplicării unice și extinderea cadrului normativ ce se referă la alegeri și referendum, implicarea în organizarea scrutinurilor, precum și participarea la procesele electorale și informarea alegătorilor.
Controlul exercitat de Parlament se limitează la numirea, suspendarea și revocarea conducerii, la revizuirea rapoartelor anuale prezentate de Autoritatea și la aprobarea bugetului.
El a menționat că proiectul prevede ca Autoritatea Electorală Permanentă să depună la Parlament două rapoarte anuale: unul ce tratează activitatea desfășurată în anul precedent până la 15 aprilie al anului următor, iar celălalt care analizează organizarea și desfășurarea alegerilor sau referendumului după fiecare scrutin, raportul fiind obligatoriu să fie prezentat în termen de cel mult trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale.
Conform proiectului, AEP dispune de un sistem de lucru organizat la nivel central și teritorial; în total, există 371 posturi, excluzând funcțiile de demnitate publică. Ţuţuianu a precizat că, în structurile teritoriale, numărul de personal va fi redus la trei sau patru angajați.
În plus, proiectul prevede norme suplimentare privind structura de conducere a AEP, compusă dintr-un președinte și doi vicepreședinți, cu un mandat de opt ani.
Acestea cuprind necesitatea unor studii universitare de master, experienţă profesională de cel puţin 15 ani, să nu fi fost condamnat definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni, să nu-i fi fost aplicată în ultimii cinci ani sancţiunea disciplinară a destituirii din funcţia publică, să nu fi avut calitatea de lucrător sau colaborator al securităţii sau al serviciilor de informaţii ale fostei securităţi, să nu aibă calitatea de soţ, soţie şi nici rudă ori afin până la gradul al treilea cu preşedintele României, cu membrii Guvernului ori cu cei ai Birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului şi să nu aibă calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii.
În proiect se prevede și faptul că președintele și vicepreședinții vor fi numiți de Parlament printr-o hotărâre.
În prezent, președintele AEP este desemnat de Parlament, un vicepreședinte este numit de Președintele României, iar un vicepreședinte și secretarul general sunt numiți de Prim-ministru.
“Mi se pare că este anormal ca Executiv
El a adăugat că remunerația angajaților va fi egală cu cea a funcționarilor din Parlament, precizând în același timp că membrii AEP vor fi nevoiți să declare că nu aparțin niciunui partid politic.
Pe lângă fondurile din bugetul de stat, Autoritatea va putea să genereze și surse proprii de venit.
AEP va adopta documente care, conform proiectului, vor fi deschise publicului; acestea pot fi supuse examinării de către instanțe și contestate la Curtea de Apel București, secția de contencios-administrativ și fiscal.
Proiectul stabilește, în cadrul aparatelor proprii ale AEP, organizarea Centrului naţional pentru dezvoltarea
Autoritatea este responsabilă pentru gestionarea întregului sistem informatic electoral naţional. Acesta cuprinde registrul electoral, inclusiv registrul secţiilor de votare, corpul experţilor electorali și corpul operatorilor de calculator, precum și verificarea cererilor de vot în străinătate sau prin corespondenţă. De asemenea, sistemul prevede aplicaţii pentru desemnarea experţilor și operatorilor de calculator, un modul informatic pentru finanţarea partidelor politice, registrele aferente publicităţii politice și un portal dedicat votului în străinătate.
„Legat de răspunderea pentru încălcarea legii Autorităţii Electorale Permanente, am prevăzut câteva contravenţii care privesc obstrucţionarea atribuţiilor de control, monitorizare, verificare, inspecţie, documentare sau îndrumare, refuzul nejustificat de a pune la dispoziţie date, informaţii, documente pentru AEP, neefectuarea comunicărilor prevăzute de lege și împiedicarea accesului reprezentanţilor AEP în spaţii sau la documente ori sisteme informatice necesare exercitării atribuţiilor. Sancţiunile sunt proporţionale cu caracterul obligaţiilor protejate, sunt sancţiuni între 5.000 şi 20.000 lei”, a spus Ţuţuianu, adăugând că termenul de prescripţie va fi mai mare de trei ani şi va fi înlăturată posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii.
COMENTARII / 0