În jur de 55% dintre adulții din România se constată niveluri ridicate de colesterol, însă sub 15% dintre cei care urmează tratament reușesc să atingă valorile recomandate de specialiști. În cadrul Zilei Mondiale a Inimii, Fundația Română a Inimii a inițiat la Palatul Parlamentului o campanie națională care vizează ca, în termen de 2030, cel puțin 50% dintre pacienții cu hipercolesterolemie să gestioneze eficient afecțiunea.
Afecțiunile cardiovasculare reprezintă cea mai frecventă cauză de moarte în România, generând aproximativ 150.000 de decese anual, ceea ce înseamnă o mortalitate de 2,5 ori peste media Uniunii Europene. În ciuda acestei realități alarmante, un factor esențial al infarctului miocardic și al accidentului vascular cerebral (AVC) rămâne neglijat de majoritatea cetățenilor: concentrația ridicată de colesterol LDL.
În fiecare an, pe 29 septembrie, când se sărbătorește Ziua Mondială a Inimii, Fundația Română a Inimii (FRI) a inițiat la Palatul Parlamentului campania națională „Provocarea 50/2030: Colesterol sub
Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”
Datele oferite de specialiști evidențiază un gol enorm între terapiile existente și rezultatele reale obținute de pacienți.
„Miza reală este acum implementarea Strategiei Naționale, cu obiective măsurabile și rezultate vizibile pentru pacienți. «Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!» este un astfel de pas concret. Dacă vrem să reducem povara cardiovasculară, sistemul trebuie să treacă de la reacție pasivă la prevenție efectivă și de la existența tratamentelor la atingerea efectivă a țintelor terapeutice”, a declarat prof. dr. Dragoș Vinereanu, președintele Comisiei de Cardiologie a Ministerului Sănătății și coordonator de proiect în cadrul Fundației Române a Inimii.
Obiectivul campaniei este ca, până în anul 2030, cel puțin 50% dintre românii cu colesterol crescut să reușească să atingă valorile terapeutice stabilite de ghiduri. Pentru pacienții cu risc foarte înalt, valoarea LDL‑colesterolului trebuie să scadă sub 55 mg/dl.
Proiectul nu solicită introducerea unor legi noi, ci se concentrează pe punerea în funcțiune a mecanismelor deja prezente, prin intermediul Contractului-Cadru CNAS și a platformei informatice a sistemului de asigurări de sănătate.
Specialiștii subliniază că un nivel crescut al colesterolului nu provoacă disconfort, însă, în combinație cu alți factori de risc – hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea și fumatul – poate conduce la un eveniment mortal.
„Riscul cardiovascular nu începe în momentul infarctului miocardic sau al accidentului vascular cerebral. El se cumulează în timp […]. De aceea, prevenția eficientă înseamnă identificarea sistematică a riscului cardiovascular și intervenția înainte de apariția complicațiilor”, a explicat prof. dr. Dan Gaiță, membru al Boardului European Heart Network.
Afirmațiile medicilor români privind necesitatea reducerii agresive a LDL-colesterolului („colesterolul rău”) sunt confirmate de cele mai mari cercetări din cardiologia mondială. O analiză epidemiologică și genetică masivă publicată în European Heart Journal arată că colesterolul LDL este un factor cauzal direct al bolii vasculare aterosclerotice. Cu cât nivelul de LDL-C este mai scăzut și menținut așa pe o perioadă mai lungă, cu atât riscul de evenimente cardiovasculare scade proporțional.
Cercetătorii au confirmat, printr-o analiză comprehensivă de referință efectuată de Cholesterol Treatment Trialists’ (CTT) Collaboration, că pentru fiecare scădere de 1 mmol/L (aprox. 38 mg/dL) în concentrația LDL-colesterolului, mortalitatea cauzată de boli cardiovasculare se reduce cu 20%, iar riscul de infarct miocardic sau AVC scade cu peste 21%.
Primul act pe care trebuie să-l întreprindă fiecare persoană este o simplă examinare de sânge – profilul lipidic – pe care îl solicită medicului de familie. Înțelegerea valorilor proprii ale colesterolului și evaluarea riscului în momentul potrivit pot decide diferența dintre o viață sănătoasă și apariția unui AVC sau a unui infarct neașteptat.
Prof.dr. Elisabeta Bădilă, viitorul președinte al Societății Române de Cardiologie, a precizat pentru Libertatea că „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!” înseamnă, din perspectiva cardiologului, să transformăm controlul colesterolului dintr-o recomandare într-un obiectiv concret și urmărit consecvent. Deși astăzi avem tratamente capabile să reducă eficient LDL-colesterolul până la valorile recomandate, experiența din practica reală arată că mulți dintre pacienții cu risc cardiovascular înalt sau foarte înalt rămân peste țintă. Motivele sunt multiple: teama de reacții adverse și întreruperea tratamentului, lipsa intensificării terapiei atunci când valorile rămân crescute, dar și dificultățile de acces la unele medicamente. Un exemplu frecvent este reticența față de statine în prezența ficatului gras sau a unor creșteri ușoare ale transaminazelor, deși boala hepatică cronică stabilă, inclusiv ficatul gras metabolic, nu reprezintă în sine o contraindicație pentru tratamentul cu statine. De aceea, succesul acestei provocări nu depinde doar de medicamente, ci și de un parteneriat real medic–pacient: stabilirea țintei individuale de LDL-colesterol, verificarea periodică a rezultatului, ajustarea la timp a tratamentului și o discuție deschisă despre beneficii și posibilele reacții adverse. Cu alte cuvinte, provocarea nu este dacă putem scădea colesterolul, ci dacă reușim să aplicăm consecvent, în viața reală, ceea ce știm deja că funcționează”.
Nivelurile înalte ale colesterolului sunt deseori trecute cu vederea, însă pot provoca efecte severe asupra sănătății. Cardiologul britanic Oliver Guttmann, activ la Wellington Hospital din Londra, a prezentat opt concepții greșite privind colesterolul și le-a infirmat
COMENTARII / 0