Negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene se află acum în o etapă critică. António Costa, președintele Consiliului European, a hotărât să organizeze un summit suplimentar al liderilor europeni pe 26 noiembrie, în speranța de a rezolva divergențele majore dintre statele membre și de a crea condițiile necesare unei hotărâri finale în decembrie. Miza este en
În prima zi a Bruxelles, avertismentul a fost exprimat cu fermitate. Costa a atras atenția liderilor de stat și guvern că neîndeplinirea termenului la sfârșitul acestui an va amâna plățile directe către fermieri și proiectele de cercetare, depășind data programată de intrare în vigoare a bugetului.
Mai mult, dacă acordul politic nu este parafat în decembrie, suprapunerea calendarului electoral din marile capitale ar putea împinge decizia până în mai sau chiar octombrie 2027, punând în pericol continuitatea programelor europene.
Citește șiExclusiv Radu Oprea spune că românii o vor duce mai bine la anul. Pe ce își bazează afirmația social-democratul propus ministru la Apărare
În scopul de a consolida un consens între grupuri, António Costa va expune statelor membre un nou volum de cifre și prognoze bugetare înainte de reuniunea extraordinară din noiembrie.
Calendarul politic din 2027 constituie principalul element de presiune care obligă liderii din Bruxelles să ajungă la un acord până la Revelion.
Un impuls decisiv a provenit de la președintele francez Emmanuel Macron, care a adus la cunoștința omologilor săi europeni că Parisul nu dispune de capitalul politic necesar pentru a ratifica un astfel de acord financiar în buza alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru aprilie 2027.
Decizia lui Macron semnalează o schimbare majoră pentru Franța, care înainte a respins să se angajeze într-un calendar atât de compact. În același timp, presiunea internă la Paris este enormă.
Marine Le Pen, figura de top a opoziției de extremă dreapta, a solicitat în public ca aportul Franței la bugetul comunitar să fie redus la 50 % dacă va triumfa la alegerile prezidențiale, iar ea a calificat orice încercare de a impune un acord bugetar înainte de vot ca un
„scandal democratic”
.
În afară de Franța, se prevede ca în 2027 să aibă loc alegeri majore și în alte state cu greutate financiară și demografică, precum Italia și Polonia, fapt care ar putea bloca în mod permanent orice negociere la nivelul celor 27 de state membre.
În culisele închiderii ușilor, António Costa își direcționează acțiunile printre interese naționale deosebit de diferite.
Pe de o parte se află blocul statelor „frugale” — Germania, Olanda, Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda —, cărora li s-a alăturat prim-ministrul belgian Bart De Wever.
Aceste state susțin o disciplină bugetară riguroasă și consideră propunerea de compromis din partea Irlandei ca fiind insuficientă, întrucât aceasta presupune deja tăieri totale de 159 de miliarde de euro.
Totuși, modul în care cancelarul german Friedrich Merz, care deține funcția informală de lider al coaliției, a abordat conversațiile private a fost mai subtil.
Merz a manifestat disponibilitate să modifice propunerile bazându‑se pe modelul irlandez, însă a precizat că reducerea fondurilor de coeziune ar trebui să vizeze regiunile mai puțin dezvoltate, în timp ce subvențiile agricole pentru fermieri vor fi păstrate nealterate.
La polul opus, țările din sudul continentului resping categoric ideea unor noi diminuări de fonduri. Premierul spaniol Pedro Sánchez, el însuși aflat în fața unui test electoral decisiv pe 29 noiembrie, a avertizat că volumul propus „este o „distribuire a sărăciei”.
În această acțiune, Sánchez a descoperit un partener surprinzător în conducerea guvernului italian, Giorgia Meloni. Deși există o diferență doctrinară semnificativă între ei, cei doi oficiali se aliniază la mesele de negociere și subliniază că nu vor tolera noi compromisuri impuse pe planul național.
În încercarea de a armoniza cerințele de austeritate impuse de statele din nord cu necesitățile de finanțare ale țărilor din sud și est, președinția Consiliului European caută noi surse de venit proprii care să scape de greutatea contribuțiilor naționale colectate direct din bugetele statelor.
António Costa analizează propunerea de resurse proprii inițial prezentată de Parlamentul European, care urmărește instaurarea unor taxe comunitare pentru firmele din sectorul criptomonedelor, platformele de jocuri de noroc online și corporațiile din domeniul tehnologic.
În același timp, Grecia a pus pe masă o propunere care prevede că veniturile viitoare obținute prin vânzarea licențelor naționale pentru spectrul mobil 6G să fie canalizate direct în bugetul Uniunii Europene.
Încă trebuie să vedem dacă aceste măsuri fiscale reușesc să convingă capitalele europene, care au fost întotdeauna reticente în privința ideii de a transfera dreptul de taxare către Bruxelles.
Summitul programat la finalul lunii noiembrie va marca momentul de claritate pentru planul bugetar al Uniunii, înainte ca presiunile politice interne să împiedice mecanismul de finanțare europeană pentru următorul deceniu.
COMENTARII / 0