În marți, Parlamentul European a votat raportul Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, obținând 420 de voturi favorabile, 220 contrare și 26 de abțineri. Documentul propune o serie de recomandări menite să asigure protecția statelor UE împotriva interferențelor externe, atacurilor hibride și dezinformării.
Eurodeputații avertizează că aceste amenințări constituie „un atac la însăși esența proiectului european” și susțin că răspunsul actual al Uniunii Europene este prea fragmentat pentru a contracara operațiuni coordonate din exterior.
Rusia a fost desemnată ca principalul pericol.
Citește șiConcediu plătit pentru însoțirea la investigații a pacienților care au cancer. Proiectul adoptat de Senat merge la Camera Deputaților
Raportul Parlamentului European consideră Rusia cea mai semnificativă amenințare externă care pune în pericol integritatea democratică a continentului european.
Eurodeputații precizează că în atacurile hibride se utilizează mijloace precum atacurile informatice, intervențiile fizice de sabotaj, incendiile planificate, activitățile de spionaj și interferențele semnalelor.
Aceste acțiuni similare sunt asociate și cu Belarus, China, Iran și Coreea de Nord.
Parlamentul solicită ca sancțiunile să fie extinse la persoanele și entitățile care desfășoară operațiuni de dezinformare, precum și la cei care contribuie la evadarea sancțiunilor deja impuse.
Eurodeputații exprimă dezaprobare față de existența unei „liste negre” create de Rusia, în care se menționează funcționari, jurnaliști și membri ai Parlamentului European. Acest document este considerat un instrument de război hibrid.
O nouă structură europeană dedicată combaterii interferențelor externe.
O dintre principalele propuneri constă în fondarea unui Centru european pentru reziliența democratică, o structură care a fost anunțată anterior de Comisia Europeană în cadrul Scutului european pentru democrație.
Centrul trebuie să opereze ca o entitate autonomă de expertiză, având rolul de a coordona eforturile de a contracara manipularea informațională și intervențiile străine în sfera europeană.
Parlamentul solicită ca noua structură să beneficieze de un mandat bine definit, de un buget independent și de capacitatea de a interveni, iar implicarea fiecărui stat membru trebuie să fie obligatorie.
Paralel, eurodeputații subliniază că noua instituție nu trebuie să genereze duplicate ale structurilor existente, ci să consolideze și să sincronizeze instrumentele care se află în prezent în diverse structuri europene.
Platformele online sunt nevoite să lupte împotriva bot-urilor ce încearcă să influențeze alegerile.
Raportul acordă o secțiune semnificativă rețelelor sociale și platformelor digitale, unde se desfășoară majoritatea operațiunilor de influență.
Eurodeputații solicită o aplicare riguroasă a normativelor europene deja în vigoare, printre care se numără Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) și Regulamentul privind inteligența artificială, fără a introduce în curând noi acte legislative.
Platformele online trebuie să fie trase la răspundere în cazul în care nu intervin împotriva rețelelor de boți, folosite pentru a influența dezbaterile și scrutinile electorale.
Raportul transmite, în această situație, un mesaj clar:
„Libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt drepturi care protejează oamenii, nu mașinile.”
În plenum, Tomas Tobé, eurodeputat al PPE din Suedia, a evidențiat că măsurile nu urmăresc controlul opiniilor politice.
„Boții ruși nu constituie libertate de exprimare. Ingerințele străine nu constituie libertate de exprimare. Iar manipularea alegerilor noastre nu constituie, cu siguranță, libertate de exprimare”, a făcut această declarație.
Procesul electoral ar putea evolua într-o infrastructură critică.
Parlamentul European propune să se clasifice rețeaua electorală ca infrastructură critică, fapt ce ar implica standarde de securitate și protecție mai ridicate.
Eurodeputații solicită simultan măsuri pentru a contracara finanțările politice ascunse și interferențele efectuate prin intermediari.
Contribuțiile politice efectuate în criptomonede trebuie să se conformeze principiului „cunoaște-ți finanțatorul”, astfel încât proveniența banilor să poată fi trasabilă.
Raportul cere adoptarea unor măsuri de combatere a deepfake-urilor și a reclamelor frauduloase, fenomene care se consideră din ce în ce mai periculoase în timpul campaniilor electorale.
Uniunea Europeană își propune să limiteze dependența de tehnologia provenită din Statele Unite și din China.
În plus, raportul prezintă o componentă dedicată suveranității tehnologice.
Eurodeputații solicită diminuarea dependenței Uniunii Europene de tehnologiile sub controlul actori externi în domeniile strategice, evidențiind în mod particular companiile tehnologice americane și producătorii chinezi de hardware.
Printre opțiunile prezentate se numără o abordare de tip „Buy European”, prin care fondurile alocate infrastructurii esențiale să stimuleze, într-o anumită măsură, utilizarea produselor și tehnologiilor europene.
Uniunea trebuie să extindă gama de materii prime critice și să stabilească legături cu furnizori percepuți ca fiind mai siguri.
Resurse pentru o presă autonomă și pentru jurnalism investigativ
Parlamentul consideră presa liberă una dintre principalele linii de apărare împotriva campaniilor de manipulare.
Eurodeputații solicită fonduri europene pe termen lung pentru a susține libertatea mass-media și activitatea de jurnalism investigativ, și cer măsuri stricte împotriva utilizării ilegale a software-ului spion.
Raportul subliniază formarea în sfera mass-media și a inteligenței artificiale, considerată esențială pentru sporirea rezistenței cetățenilor la manipulare.
Pe 24 februarie, se va sărbători „Zi Europeană a Pregătirii”.
Parlamentul propune, printre altele, măsuri pentru a asigura pregătirea populației în situații de criză majoră.
Printre aceste măsuri se găsesc antrenamente regulate la nivel extins și dezvoltarea unei aplicații europene de alertă pentru situații de criză.
Eurodeputații au sugerat introducerea unei „Zile Europene a Pregătirii” în data de 24 februarie, moment în care Rusia a inițiat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.
Comisia specială pentru Scutul european pentru democrație a fost creată pentru a examina creșterea operațiunilor străine de manipulare a informațiilor, atacurilor hibride și campaniilor de dezinformare coordonate, toate îndreptate spre Uniunea Europeană și către statelor sale membre.
COMENTARII / 0