UE limitează veto-ul marilor puteri pentru atrocități în masă

UE și statele membre au ratificat miercuri declarația „În sprijinul unui multilateralism eficient”, în Wicklow, Irlanda. Inițiativa referitoare la dreptul de veto se înscrie în acest document, într-un context în care tensiunile geopolitice și încălcările dreptului internațional testează tot mai sever capacitatea ONU de a interveni în crize majore.

Conform Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS), unitatea diplomatică a Uniunii Europene, cetățenii europeni susțin propunerea inițiată de Franța și Mexic pentru a reglementa utilizarea dreptului de veto în Consiliul de Securitate în cazurile de atrocități în masă.

În acest moment, fiecare dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, China, Franța și Regatul Unit – are puterea de a respinge prin veto o rezoluție, chiar dacă restul statelor o susțin.

Citește șiAvertizare de călătorie de la MAE: cod roșu de furtună în Portugalia. Ciclonul Charles aduce vânt puternic și precipitații

Veto-ul reprezintă una dintre principalele provocări ale Consiliului de Securitate.

Inițiativa franco-mexicană vizează ca membrii permanenți să renunțe la exercitarea veto-ului în caz de

În cadrul declarației comune, Dreptul de veto reprezintă una dintre temele discutate, alături de o revizuire extinsă a structurii ONU. Uniunea Europeană aspiră la o instituție care să fie mai eficace, mai reprezentativă și să poată gestiona crizele internaționale cu o reacție îmbunătățită.

UN80 a fost lansată în 2025, la 80 de ani de la crearea ONU, iar europenii susțin continuarea acestui proces de reformă, care vizează simplificarea modului de funcționare al organizației și diminuarea cheltuielilor.

UE solicită protecția instanțelor internaționale.

Un alt aspect al raportului se referă la instanțele internaționale și la indivizii care activează sau colaborează cu aceste instituții. UE solicită ca aceștia să fie protejați împotriva presiunilor, intimidărilor și interferențelor.

Curtea Internațională de Justiție rezolvă conflictele dintre state, iar Curtea Penală Internațională are competența de a judeca indivizi acuzați de unele dintre cele mai grave infracțiuni internaționale.

În declarație se menționează și aspectul finanțării Organizației Națiunilor Unite. Membrii Statelor trebuie să efectueze contribuțiile stabilite în totalitate și fără întârzieri, iar această obligație este prevăzută în Cartă ONU.

În același act, cetățenii europeni solicită aplicarea Convenției ONU privind dreptului mării, precum și a normelor internaționale ce reglementează exploatarea mărilor și oceanelor.

Reforma ONU se va menține și în perioada în care va ocupa funcția viitorul secretar general, care va prelua mandatul la 1 ianuarie 2027, după terminarea mandatului lui António Guterres. UE afirmă că este gata să lucreze alături de noul conducător al instituției pentru a susține evoluția reformelor.