UE: Noi membri la orizont – Ce soluții propune șefa Comisiei pentru extindere?

Marta Kos, comisarul responsabil cu extinderea, a declarat marți că regulile actuale ale Uniunii Europene trebuie ajustate pentru a face loc unei noi serii de țări care doresc să devină membre, informează publicația POLITICO.

După respingerea de către statele membre a propunerilor Comisiei Europene privind simplificarea procesului, Comisia Europeană a cerut acum statelor membre să elaboreze și să prezinte propriile planuri.

Potrivit unei declarații recente, la Summitul Europei Competitive al POLITICO, Marta Kos a afirmat că

Citește șiPrima femeie executată în Tennessee în ultimii 200 de ani - însă apărarea ei susține că și ea este o victimă

„fără decizia statelor membre, nu putem merge mai departe”

.
În continuare, aceasta a explicat că Executivul Uniunii Europene a prezentat trei soluții posibile:

• menținerea status quo-ului;
• schimbarea sistemului pentru evitarea întârzierilor în procesul de candidatură;
• extinderea inversă, o propunere lansată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, care prevede ca țările aflate în proces de aderare să aibă acces la piața unică și la programele de investiții, înainte de a obține calitatea de membru cu drepturi depline.

Afirmația inițială referitoare la cele trei posibilități a fost deja clarificată în discuțiile cu reprezentanții statelor membre, a declarat Marta Kos, subliniind că cea de-a treia cale propusă nu este viabilă și ar constitui o schimbare radicală.

„Încă de la primul schimb de replici cu statele membre [este clar] că a treia opțiune nu este în regulă… aceasta ar fi o revoluție”

,
a adăugat Marta Kos că nici prima soluție, menținerea situației actuale, nu reprezintă o alternativă validă,

„nici opțiunea numărul unu, status quo-ul, nu este o opțiune”

.

Într-o declarație recentă, aceasta a ridicat întrebarea cu privire la viitorul procesului de extindere a UE, și anume direcția în care se va îndrepta acesta.
În acest context, ea a menționat că se poartă discuții pe tema modului în care poate fi accelerat procesul de integrare treptată a noilor membri, astfel încât să se poată vorbi despre o integrare treptată sporită.

„în ce direcție. Cum putem accelera procesul în sensul unei integrări treptate sporite?”

Opoziția manifestată de către Viktor Orbán, primul ministru al Ungariei, a ridicat obstacole

Potrivit acelorași surse, procedura a devenit și mai complexă din cauza refuzului exprimat de premierul ungar Viktor Orbán de a oferi sprijinul necesar pentru ca Ucraina să primească unda verde pentru continuarea procesului de candidatură, fiind nevoie de o decizie unanimă în acest sens.

Potrivit unor surse diplomatice, patru reprezentanți ai corpului diplomatic, ale căror nume nu au fost dezvăluite, au declarat în același timp pentru POLITICO că statele membre sunt angajate în elaborarea unor strategii proprii.
Aceste strategii au drept scop să permită țărilor candidate să aibă acces la piața unică și să participe la programele de investiții oferite, chiar și în scenariul în care extinderea în sens invers nu primește aprobare.

Uniunea Europeană a primit o declarație surprinzătoare de la unul dintre oficialii săi, care a sugerat că statele membre ar trebui să contribuie activ la procesul de extindere.

„Dacă statelor membre nu le place «extinderea inversă», este în regulă, dar își pot pune și propunerile pe masă”

, a afirmat acesta.

Marta Kos a declarat că de la aderarea Croației în anul 2013, nici o țară nu a intrat în blocul european.
Ucraina își dorește să devină membră până la data de 1 ianuarie 2027, însă această aspirație este considerată imposibil de realizat.
În cazul Islandei, lucrurile s-ar putea schimba rapid dacă populația va aproba reluarea discuțiilor de aderare printr-un referendum, țara insulară devenind astfel un caz special care să se deschidă rapid.

Reformele și procesul de integrare în cadrul Uniunii Europene sunt caracterizate de un anumit grad de complexitate, după cum a subliniat președinta Comisiei pentru extinderea UE.

Următoarele provocări majore sunt deja prezente atunci când se discută despre reformele necesare sau despre procesul de integrare în cadrul Uniunii Europene, a declarat Marta Kos.
Ea a adăugat că dezvoltarea democrației ridică standarde foarte înalte și că valorile europene sunt poziționate la un nivel ridicat.

„Cele mai dificile subiecte, dacă vorbesc despre reformele necesare sau despre integrarea în UE, ele sunt deja [acolo]. Dacă vorbim despre dezvoltarea democrației, acestea sunt foarte înalte. Valorile europene sunt foarte sus.”