Uniunea Europeană a calificat marţi drept „inacceptabile” ameninţările la adresa Curţii Penale Internaţionale (CPI), după ce Statele Unite au anunţat o ofensivă completă împotriva acestei instanţe de la Haga, informează AFP, citat de Agerpres.
Comisia Europeană a răspuns prompt la inițiativa secretarului de stat Marco Rubio de a lua măsuri drastice împotriva Curții Penale Internaționale.
El-Anouni, purtător de cuvânt al Comisiei, a exprimat poziția fermă a Comisiei Europene, afirmând:
„Suntem ferm ataşaţi faţă de justiţia penală internaţională”
Citește șiVideo Premiul Nobel pentru Chimie 2026: Henri B. Kagan şi Kenso Soai, pentru descoperiri esențiale în „sinteza organică asimetrică”
.
Această declarație a fost făcută ca reacție la acțiunile recente ale lui Marco Rubio, care a lansat o campanie majoră împotriva CPI, inclusiv un mesaj video pe platforma X și un articol publicat în Wall Street Journal luni.
Rubio a afirmat că în acest moment, Curtea Penală Internațională și partenerii săi sunt angajați într-un conflict cu SUA, însă nu prin mijloace militare conventionale, ci prin utilizarea instrumentelor juridice internaționale.
„La ora la care vorbim, CPI şi aliaţii săi poartă un război împotriva ţării noastre, nu cu lovituri de gloanţe sau rachete, ci cu lovituri de statute, de tratate şi cu forţa a ceea ce se numeşte dreptul internaţional”
, a declarat el.
El a adăugat că, în cazul în care nu se va lua nicio măsură, consecința va fi aceea că toți vor fi vulnerabili în fața unor magistrați străini situați la o distanță considerabilă, care îi pot urmări și chiar îi pot încarcera pentru presupusa infracțiune de a-și fi apărat țara de origine.
„Dacă vom rămâne cu braţele încrucişate, vom fi toţi la bunul plac al unor judecători străini aflaţi la mii de kilometri de aici, expuşi riscului constant de a fi urmăriţi, chiar încarceraţi, pentru aşa-zisa crimă de a ne fi apărat propria ţară”
.
Legăturile dintre guvernul condus de Trump și Curtea Penală Internațională de la Haga au atins un nivel critic de tensiune, fapt ce a dus la impunerea de sancțiuni din partea Statelor Unite împotriva mai multor judecători, printre care și procurorul-șef.
Nu se cunosc detalii despre sanctiuni
nu au fost oferite de SUA, insa se stie ca sunt vizati inclusiv magistratii Curtii Penale Internationale.
În esență, sancțiunile reprezintă o reacție la investigațiile Curții Penale Internaționale cu privire la Israel, țară care are o alianță strânsă cu SUA, precum și la ordinul de arestare din 2024 împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Comisia Europeană a exprimat o poziție fermă într-un briefing de presă organizat marți, condamnând orice formă de agresiune sau amenințare îndreptată împotriva judecătorilor Curții Penale Internaționale, a familiilor acestora sau a persoanelor care cooperează cu Curtea.
„Agresiunile sau ameninţările la adresa magistraţilor Curţii, a apropiaţilor lor sau a unor persoane care cooperează cu Curtea sunt pur şi simplu inacceptabile”
Tăcerea a fost păstrată de către Curtea Penală Internaţională până în prezent, în legătură cu această problemă, fără a emite niciun comentariu.
Curtea Penală Internațională a luat naștere în urma intrării în vigoare a Statutului de la Roma la data de 1 iulie 2002.
Competența sa se estinde asupra genocidului, a crimelor de război și a crimelor împotriva umanității.
Printre țările care nu sunt părți la acest statut se numără SUA, Israel și Rusia.
COMENTARII / 0