Uniunea Europeană avansează cu o măsură drastică de blocare completă a produselor provenite din teritoriile ocupate de Israel, după ce un număr semnificativ de miniștri ai Afacerilor Externe din statele membre au susținut această inițiativă, iar experții juridici au dat aviz pozitiv, potrivit EU Observer.
În cadrul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre se pronunță în favoarea unei interziceri complete a activităților comerciale legate de așezările israeliene considerate ilegale. Obstacolul major îl reprezintă însă unanimitatea necesară pentru adoptarea unei astfel de decizii.
Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a anunțat luni, 13 iulie, la Bruxelles, că majoritatea covârșitoare a statelor membre ale UE susține o interzicere completă a activităților comerciale cu așezările ilegale israeliene.
Această concluzie a fost trasă după o rundă de discuții cu reprezentanții celor 27 de state membre ale UE, potrivit declarațiilor șefei diplomației UE.
Citește șiSUA și Grecia își întăresc cooperarea în domeniul securității. Noul mecanism anunțat de Marco Rubio la Atena
„Opțiunea care a primit cel mai mare sprijin a fost interzicerea comerțului cu așezările ilegale”
, a precizat Kaja Kallas.
Interdicția completă a rămas o soluție extrem de apreciată și a fost reafirmată ca fiind o „interdicție totală” de către respectiva persoană.
Continuarea acestui demers a fost încredințată celor 27 de ambasadori ai UE de către aceasta, care a și avansat posibilitatea ca miniștrii de Externe să se întrunească în ședință extraordinară pentru a dezbate această chestiune.
Însă, următoarea întâlnire obișnuită a responsabililor cu Afacerile Externe este prevăzută abia 12 octombrie.
Franța și Suedia au fost la conducerea inițiativei de a impune o interdicție completă asupra tranzacțiilor comerciale cu așezările israeliene considerate ilegale, având sprijinul din partea Belgia, Irlanda, Olanda și Spania.
Dezbaterile privind interzicerea comerțului cu așezările ilegale israeliene au scos la iveală rezervele unor state membre ale UE, printre care Germania, Italia și Republica Cehă. Aceste țări au ridicat întrebări cu privire la procedura de vot necesară pentru implementarea unei astfel de interziceri, și anume dacă aceasta ar trebui să se realizeze prin vot cu majoritate calificată sau prin consens, ceea ce ar oferi posibilitatea unui veto pentru orice țară membră.
În același timp, Kallas a încercat și ea să ofere clarificări pe această temă Kallas.
Întrebarea a fost obiectul atenției și al acesteia.
Nu se poate furniza un paragraf deoarece cel de origine contine doar doua propozitii foarte scurte. Daca ati dori un paragraf cu mai mult continut va rog sa imi oferiti unul.
Problema unanimității ridică dificultăți în Consiliul European, unde Kallas a afirmat că există un aviz juridic potrivit căruia deciziile comerciale sunt luate prin vot calificat.
„Întotdeauna poți găsi avocați diferiți, care vin cu idei diferite. Deci, doi avocați, trei opinii”
, a adăugat ea luni, subliniind astfel complexitatea problemei.
În aceeași ordine de idei, Kallas a menționat că
„Consiliul European are un aviz juridic conform căruia chestiunile comerciale sunt decizii luate prin vot calificat”
.
Există o necesitate de claritate în ceea ce privește cadrul legal.
În cadrul evaluării interne a Uniunii Europene, UE a avut o poziție unică.
Rezultatul acestei evaluări a fost unul singur, potrivit surselor interne.
Potrivit unui aviz juridic, posibilitatea de a lua această măsură este confirmată, a afirmat Kallas, într-un context în care decizia poate fi luată cu majoritate calificată.
„Există un aviz juridic conform căruia putem face acest lucru… cu majoritate calificată, serviciile juridice ale Consiliului au afirmat acest lucru și, bineînțeles, dacă există voință [politică] [în rândul statelor membre], putem merge mai departe”
, a declarat ea.
Mesajul transmis de o personalitate relevantă în contextul discuțiilor despre o posibilă acțiune la nivel UE împotriva coloniilor ilegale israeliene este acela că o astfel de măsură nu ar fi împotriva Israelului, ci mai degrabă o încercare de a corecta deficiențele în ceea ce privește obligațiile vamale ale statelor membre, care până în prezent au fost implementate în mod inconsecvent, a mai adăugat aceasta.
Anual, exporturile coloniștilor în țările UE sunt estimate a fi în valoare de 150-250 milioane de euro, însă Comisia Europeană nu dispune de o valoare exactă din cauza lipsei de raportare corectă a datelor de către capitale.
În pofida importanței sale simbolice, o restricție impusă exporturilor ar avea un impact financiar semnificativ asupra a circa 45 de companii cu sediul în așezările israeliene, care sunt preponderent active în sectoarele alimentar și vinicol.
16 fiind un minor palestinian a fost victimă a decesului provocat de forțele israeliene la data de 5 iulie, potrivit informațiilor prezentate de ONU în raportul său recent, publicat pe 11 iulie.
În anul 2026, un număr de 15 copii palestinieni și-au pierdut viața sub efectul violenței exercitate de soldați și coloniști, se menționează în aceeași sursă.
Conform datelor ONU, în anul 2026, un număr mediu de șase atacuri zilnice comise de coloniști a rezultat în rănirea a sute de persoane, printre care 187 de copii.
În urma unei perioade prelungite de blocaj, Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni unor entități extremiste legate de guvernul israelian, precum și unei figuri publice cunoscută pentru activitatea sa în calitate de colonist, Daniella Weiss, în luna mai.
Această decizie a fost luată cu scopul de a diminua tensiunile și de a reduce agresivitatea manifestată de israelieni în regiunile Cisiordania și Ierusalimul de Est.
Comisia UE a decis să suspendă fondurile alocate pentru inițiative culturale bilaterale cu Israelul, valoarea acestora fiind de 14 milioane de euro, de la momentul declanșării conflictului din Fâșia Gaza, începând cu data de 7 octombrie 2023.
În ciuda criticilor, Uniunea Europeană menține în continuare legături obișnuite cu administrația israeliană în cadrul unui acord bilateral de asociere vechi de 26 de ani.
Această relație a fost însă tensionată după ce Gideon Sa’ar, ministrul israelian de Externe, a avut declarații critice la adresa lui Kallas.
În paralel, miniștrii israelieni responsabili cu Finanțele și Securitatea au manifestat dorința de a extinde suveranitatea Israelului asupra Cisiordaniei, iar o lege recent adoptată prevede aplicarea pedepsei capitale exclusiv pentru cetățenii de origine arabă.
Nu există declarații oficiale din partea UE pe această temă
În acest context complex, se remarcă poziția divergență a oficialilor israelieni față de reprezentanții UE.
În anul 2025, valoarea totală a schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Israel a ajuns la 43,3 miliarde de euro, în timp ce exporturile efectuate de coloniști au reprezentat mai puțin de 250 de milioane de euro, pe lângă o valoare de 14 milioane de euro aferentă înghețării culturale.
În pofida anumitor presiuni, Israelul încă figurează printre beneficiarii eligibili ai unor fonduri europene considerabile, mai multe miliarde de euro, acordate prin programul destinat cercetării și dezvoltării științifice, denumit „Orizont”.
Belgia, Irlanda, Olanda și Spania propun consolidarea măsurilor împotriva comerțului cu așezările israeliene, sugerând eliminarea tuturor facilităților comerciale prevăzute în acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Israel, ca urmare a încălcărilor drepturilor omului. Această inițiativă ar putea aduce pierderi economice de aproximativ 1 miliard de euro anual pentru administrația premierului Benjamin Netanyahu.
Creșterea tensiunilor în interiorul statului Israel a generat o presiune din partea Uniunii Europene, aceasta fiind exercitată pe fondul unor lupte care au loc în prezent în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est, precum și în Iran, Liban și Siria.
Benjamin Netanyahu se pregătește să se confrunte cu electoratul israelian la alegerile care au loc pe 27 octombrie, un eveniment care ar putea accentua instabilitatea politică din Tel Aviv, pe fondul conflictelor armate purtate de Israel.
COMENTARII / 0