Funcționarea echipamentului care permite ghidarea dronelor rusești deasupra teritoriului belarus a fost întreruptă pe 22 iunie, eveniment care a avut loc la scurt timp după ce președintele Volodimir Zelenski a adresat un avertisment public lui Aleksandr Lukașenko.
Acest avertisment prevedea că, în cazul în care cererea sa nu va fi satisfăcută, Ucraina va lua măsuri pentru a dezactiva echipamentul respectiv cu forțele sale proprii.
Nu sunt informații suplimentare disponibile.
Situația creată de ultimatumul președintelui ucrainean l-a plasat pe Lukașenko într-o poziție dificilă,
deoarece refuzul de a se conforma ar putea duce la includerea Belarusului pe lista obiectivelor atacate de dronele ucrainene.
Pe de altă parte, dacă Lukașenko decide să se conformeze, el riscă să intre în conflict deschis cu președintele rus Vladimir Putin,
care este principalul aliat al Belarusului și sursa esențială de sprijin economic pentru această țară, potrivit Kyiv Independent.
Citește șiVideo SBU descoperă secretul: cum a ajutat un agent rus atacurile cu drone asupra Kievului cu stații de retransmisie
Oprirea funcționării echipamentelor a fost confirmată de Zelenski, însă rămâne incert dacă această situație este una permanentă. Această schimbare marchează un prim simptom al unei evoluții mai extinse: Ucraina a început să privească Belarusul nu numai ca o bază de operațiuni rusești, ci și ca o țintă pentru presiuni directe asupra regimului Lukașenko.
Nu este încă clar dacă această oprire se va menține pe termen lung
, însă Ucraina devine din ce în ce mai înclinată să acționeze direct împotriva lui Lukașenko.
La o conferință de presă din data de 19 iunie, Zelenski și-a accentuat remarcile nefaste împotriva lui Lukașenko, afirmând că, în pofida asigurărilor repetate că Belarusul nu are intenția de a se implica în conflict, administrația acestuia persistă în a sprijini efortul de război al Rusiei.
Anunțul făcut de liderul Ucrainei are legătură cu sisteme de retransmisie amplasate pe turnurile de comunicații din regiunile belaruse limitrofe cu Ucraina.
Președintele Ucrainei a afirmat că aceste echipamente facilitază coordonarea atacurilor cu drone rusești îndreptate împotriva zonelor populate, și nu împotriva pozițiilor militare active de-a lungul liniei de front.
Zelenski a avertizat că, dacă nu se va lua nicio măsură, consecințele vor fi asumate de către cei responsabili, declarând: „Dacă el nu-l va opri, o vom face noi”.
Fostul lider al opoziției din Belarus, Lukașenko, a păstrat o tăcere aproape totală timp de șapte zile consecutive.
Zelenski a fost recent subiectul unui interviu de o oră cu postul Al Arabiya, în care Lukașenko și-a împărtășit punctele de vedere pe diverse teme de politică internațională.
În acea discuție, el a adresat chiar scuze președintelui Ucrainei.
Cu toate acestea, nu a adus în discuție problema ultimatumului acordat Ucrainei.
La data de 24 iunie, o declarație a președintelui Ucrainei a marcat sfârșitul tensiunilor, afirmând că respectivele echipamente au fost dezactivate la scurt timp după ce Ucraina a adresat un avertisment ferm.
Ucraina a furnizat informații potrivit cărora funcționalitatea echipamentului a încetat pe teritoriul Belarusului începând cu data de 22 iunie, după cum a afirmat liderul de la Kiev.
„Dacă a fost sau nu demontat, sincer să fiu, încă nu știu”
, a adăugat el.
Informația a fost oferită de către liderul ucrainean fără a divulga detalii suplimentare privind starea echipamentului.
În ciuda lipsei de confirmare din partea Belarusului, anumite indicii sugerează că echipamentele au fost dezactivate sau retrase.
O scădere a numărului de drone de atac rusești observate în zona nordică a regiunii Cernihiv ar putea fi considerată o confirmare indirectă.
Potrivit declarațiilor lui Andrii Demchenko, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Frontieră de Stat,
raidurile extinse cu drone Shahed de-a lungul graniței dintre Ucraina și Belarus au încetat
începând cu data de 24 iunie.
La data de 25 iunie, într-o declarație publică, Lukașenko a abordat problema pentru prima dată, în cadrul unei întâlniri cu guvernatorul regiunii Moscova, care era în vizită.
În urma unei întâlniri recente, el a declarat că reprezentanții lui Zelenski au fost prezenți la discuții.
În acea ocazie, el a afirmat că a transmis un mesaj, și anume: „spuneți președintelui vostru că, dacă se crede capabil să comunice în acești termeni cu noi, atunci configurarea conflictului se va modifica pe loc”.
Ulterior, a călătorit pentru a purta discuții cu Putin a doua zi după această întâlnire.
Consecințele ultimatumului par să fi fost de bun augur pentru Ucraina, cel puțin în acest moment.
Katia Glod, care ocupă funcția de adjunctă la departamentul de politică externă al Centrului de Strategii New Eurasia, consideră că un anumit factor a jucat un rol esențial în diminuarea tensiunilor: probabil Lukașenko a ajuns la concluzia că țara sa este deosebit de vulnerabilă în cazul unor eventuale atacuri.
Preocupările lui Glod pentru Kyiv Independent au evidențiat două motive principale: rafinăriile sale sunt o sursă de venit extrem de importantă, una dintre foarte puținele pe care le are. În același timp, se teme și pentru integritatea fizică a liderului.
„Își face griji pentru rafinăriile sale, desigur — acestea sunt una dintre puținele sale surse de venit”,
a afirmat Glod.
„Dar, mai mult decât atât, cred că își face griji pentru siguranța sa personală”
.
Repetoarele de semnal au fost deja în prim-planul atenției.
În urmă cu câteva luni, președintele Ucrainei a declarat că țara sa a reușit să inactivate anumite echipamente de releu.
Acest lucru a fost posibil, potrivit declarațiilor lui Zelenski, în luna februarie.
„Ucraina a reușit să dezactiveze unele dintre acestea”
, a afirmat el la acea vreme.
Președintele Ucrainei a făcut publice declarații îngrijorătoare cu privire la noile capabilități militare din Belarus, care au implicații directe asupra conflictului.
În urma introducerii unor repetoare pentru drone, forțele rusești sunt acum echipate cu tehnologia necesară pentru a-și ajusta atacurile cu drone de tip Shahed în timp real.
Potrivit președintelui ucrainean, această tehnologie avansată permite lovirea cu precizie a trupelor ucrainene, a populației civile și a infrastructurii energetice.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației Zerkalo, un organ de presă independent din Belarus.
„În Belarus au apărut acum repetoare pentru drone, iar această nouă tehnologie ajută dronele rusești de tip Shahed să lovească trupele noastre, populația civilă și infrastructura energetică, întrucât aceste repetoare permit ajustarea țintelor în timp real”
Modificări semnificative au fost aduse rachetelor Shahed, permițând acum control parțial de către un operator sau modificarea misiunii în timp real prin intermediul unor stații specializate, potrivit lui Uladzimir Zhyhar, un reprezentant al Belpol.
Anterior, aceste rachete erau programate înainte de lansare pentru a atinge coordonate specifice, însă noile capabilități oferă o flexibilitate sporită în ceea ce privește controlul și direcționarea lor.
În acea perioadă, Belarus nu a înregistrat incidente de atacuri sau acte de sabotaj.
Sistemele electronice de luptă ale Ucrainei ar fi reușit să dezactiveze repetoarele aflate în vecinătatea graniței, potrivit experților.
În plus, stațiile de emisie mai îndepărtate de frontieră ar putea fi vulnerabile la atacuri cibernetice, care ar putea înlocui atacurile directe.
Relevanța acestor relee s-ar putea să nu fie chiar atât de semnificativă pe cât se presupune în prezent.
Acestea ar putea juca un rol mai puțin important decât li se acordă în atenție în momentul de față.
Problema stațiilor de releu a devenit subiectul central al discuțiilor, însă Zhyhar subliniază că acestea reprezintă doar o parte a problemei mai ample.
„Din anumite motive, toată lumea și-a concentrat atenția în mare măsură asupra acestor stații de releu — de parcă ar fi practic cea mai importantă problemă”
.
În realitate, președintele Ucrainei și Zhyhar au accentuat importanța întreprinderilor care susțin efortul de război și a rafinăriilor de petrol care furnizează combustibil, inclusiv pentru nevoile militare.
Astfel, stațiile de releu sunt doar un aspect al tabloului de ansamblu mai larg.
Declarația făcută de acesta subliniază că Lukașenko are drept obiectiv principal câștigarea de timp, după cum afirmă:
„Oprirea echipamentelor nu înseamnă și îndepărtarea lor. Lukașenko încearcă să câștige timp”
.
În urma presiunilor exercitate de Ucraina, se conturează posibilitatea ca Lukașenko să devină mai rezistent la directivele lui Putin, potrivit unor analize recente.
Lukașenko ar putea să-și ajusteze strategia pentru a răspunde solicitărilor mai extinse venite din partea Ucrainei, pe măsură ce timpul îi permite să-și reconfigureze planurile.
Oprirea temporară a livrărilor de echipamente militare nu exclude posibilitatea ca acestea să reapară în câteva luni, așa cum s-a întâmplat și în trecut.
În acest context, se ridică întrebarea dacă această pauză în livrări ar putea fi doar o chestiune de timp până când Lukașenko va decide să-și schimbe poziția față de Ucraina și, implicit, față de Putin.
Prolongarea conflictului aduce în prim-plan rolul Belarusului ca facilitator al procesului.
În acest context, Vadzim Kabanchuk, responsabil cu apărarea și securitatea națională în cabinetul-umbră condus de Sviatlana Tsikhanoukaya, emite o declarație.
Potrivit acestuia, reactivarea infrastructurii de comunicații va conduce, probabil, la activarea ultimatumului impus de Ucraina.
„Războiul de agresiune se prelungește. Regimul din Belarus continuă să joace, la fel ca înainte, rolul de facilitator. (…) Putem prevedea că, dacă aceste stații de releu vor începe să funcționeze din nou, Ucraina își va pune în aplicare, cel mai probabil, ultimatumul”
Schimbarea de strategie operată de Ucraina a avut un impact semnificativ asupra calculelor politice ale lui Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, care s-ar putea să înceapă să i se opună lui Vladimir Putin. Ultimatumul adresat de Ucraina a modificat radical perspectiva asupra relațiilor dintre aceste țări. Lukașenko a devenit preocupat de posibilitatea unei schimbări în echilibrul de putere în regiune.
„S-ar putea să înceapă să i se opună lui Putin”
au declarat surse apropiate de președintele belarus.
Afirmațiile recente ale președintelui ucrainean Zelenski privind poziția Belarusului și implicarea sa în conflict au ridicat posibilitatea ca Ucraina să adreseze Minskului solicitări mai extinse. Această abordare marchează o schimbare semnificativă față de strategia prudentă pe care Kievul a adoptat-o anterior în relația cu regimul Lukașenko, care a oferit sprijin crucial efortului de război al Rusiei.
Zelenski a afirmat, într-o declarație publică din 19 iunie, că stațiile de releu constituie un sprijin direct pentru armata rusă.
„Opriți-le, demontați-le și arătați-ne că au fost demontate”
, a cerut el, subliniind că această solicitare a fost deja transmisă Belarusului în mai multe rânduri.
Dacă nu se va da curs acestei solicitări, Zelenski a avertizat că se va trece la demolarea lor.
El a mai adresat un mesaj către Belarus, prin care solicita oprirea furnizării de combustibil către armata rusă, declarând că nu se dorește ca acest demers să fie interpretat ca o amenințare.
În opinia sa, primele demersuri se realizează, de obicei, în mod discret, însă următoarele etape vor avea un caracter diferit.
Condițiile impuse de Ucraina au avut un impact semnificativ asupra situației din Belarus, unde Mazyr și Navapolatsk găzduiesc rafinării de petrol cheie.
În contextul în care Ucraina a lansat atacuri cu drone asupra infrastructurii de combustibili din Rusia, provocând penurii în Rusia și în regiunile ocupate ale Ucrainei, Belarus a luat măsuri pentru a atenua această criză.
În luna mai 2026, exporturile de benzină din Belarus către Rusia au înregistrat o creștere de 26 de ori față de aceeași perioadă a anului anterior.
Potrivit jurnalistului ucrainean Yuriy Panchenko de la European Pravda, faptul că Zelenski nu a formulat o amenințare directă la adresa rafinăriilor din Belarus a avut o anumită însemnătate. O declarație care ar fi sugerat, chiar și indirect, posibilitatea unor repercusiuni pentru rafinării ar fi putut oferi Lukașenko un argument puternic de negociere în raporturile sale cu Kremlinul. În contextul în care Moscova se confruntă cu o penurie extinsă de combustibil, o eventuală pierdere a acestor exporturi vitale din Belarus ar însemna o lovitură în plus.
Declarația lui Panchenko subliniază că Ucraina nu are în vedere facilități strategice, ci mai degrabă încetarea completă a interacțiunilor militare dintre Belarus și Rusia, a afirmat el.
Se remarcă o schimbare de strategie din partea Ucrainei, care nu-l mai protejează pe Aleksandr Lukașenko așa cum proceda anterior, ci a optat pentru o abordare diametral opusă, începând să-i adreseze amenințări.
Faptul că aceste avertismente au avut un impact semnificativ asupra lui Lukașenko este evident, după cum se observă.
„Observăm că Ucraina, în loc să-l menajeze pe Lukașenko, așa cum a făcut-o înainte, a decis să adopte o atitudine opusă și a început să lanseze amenințări. Și este evident că amenințările ucrainene au devenit un factor important pentru Lukașenko”
Lukașenko se confruntă cu o reevaluare a strategiei sale din cauza schimbării de atitudine a Ucrainei, care a devenit mai transparentă și mai directă.
Abordarea Ucrainei a dat rezultate, potrivit Glod, care subliniază că această nouă direcție ar putea duce la o schimbare semnificativă în comportamentul liderului belarus.
„Dacă această abordare va continua, reprezentând practic o amenințare la adresa lui, s-ar putea ca el să înceapă să i se opună lui Putin și în moduri mai evidente”
, remarcă Glod, sugerând că Lukașenko ar putea trece la o opoziție mai activă față de Putin.
În urma unor avertismente care sugerează că Belarus ar putea fi din ce în ce mai puternic implicat în conflict, Ucraina a lansat un ultimatum.
Acesta din urmă a fost adresat în contextul unor posibile implicații mai ample ale statului belarus în război.
Nu există presiuni din partea lui Putin asupra lui Lukașenko pentru o implicare directă în război.
La data de 26 iunie, o declarație a fost făcută de Zelenski, potrivit căreia infrastructura rutieră și depozitele de muniție și combustibil erau construite de Belarus în regiunile sale de frontieră din sud.
„dezvoltarea infrastructurii de frontieră în scopul unei agresiuni” trebuie să înceteze
.
Anterior, la 24 iunie, publicația Wall Street Journal a informat că presiuni erau exercitate de Rusia asupra Belarusului pentru extinderea cooperării militare și, posibil, deschiderea unui nou front.
Sursele acestei publicații nu au semnalat însă pregătiri iminente.
Faptul este negat de către Kremlin.
Strategia de a impune presiuni asupra Belarusului pentru a-și crește participarea este considerată o abordare contraintuitivă de către experții în domeniul militar.
Forțele armate belaruse fiind lipsite de experiență practică ar aduce beneficii tactice extrem de limitate Rusiei, în timp ce rafinăriile de petrol și infrastructura din Belarus ar fi expuse la posibile represalii din partea Ucrainei.
Declarațiile recente sugerează că Putin nu a exercitat presiuni asupra lui Lukașenko pentru a implica direct Belarusul în conflict, deoarece consideră că acest stat poate juca un rol mai important ca o bază logistică stabilă, capabilă să asigure combustibil în perioadele în care Rusia se confruntă cu penurii, a afirmat Glod.
Acest rol este mult mai valoros pentru Putin decât trimiterea trupelor belaruse pe câmpul de luptă
.
Orice tentativă de agresiune împotriva regiunii nordice a Ucrainei, fortificată masiv din 2022, s-ar dovedi extrem de dificilă pentru forțele de ocupație, iar riposta Ucrainei ar distruge această atmosferă de liniște care constituie una dintre ultimele rămășițe ale legitimității lui Lukașenko.
În opinia experților, strategia lui Lucașenko gravitează în jurul menținerii unui echilibru delicat.
Stabilitatea regimului și redresarea economică sunt asigurate prin acordurile de apărare încheiate cu Rusia.
În acest context, liderul țării respective se străduie să respecte angajamentul fundamental asumat, acela de a menține pacea.
Lukașenko pare să se axeze pe păstrarea status quo-ului, folosind aceste contracte pentru a-și consolida puterea și a revitaliza economia națională.
În cursul anului 2026, au crescut avertismentele cu privire la o potențială participare directă a Belarusului la conflictul armat.
Recent, Andrii Sibiha, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, a făcut publică o declarație cu privire la manevrele militare de mobilizare care au loc în acest moment în zona Hrodna din Belarus, acestea fiind ultimele dintr-o lungă serie de exerciții care au început în anul 2022.
Afirmația oficialilor ucraineni privind natura de rutină a acestor verificări este considerată o tactică de speriere a națiunilor limitrofe, după cum a postat pe platforma X șeful corpului diplomatic ucrainean, care a accentuat că demersurile efectuate de Minsk sunt perfect aliniate cu obiectivele Kremlinului și constituie o modalitate de presiune politică.
Exercițiile menționate de Belpol au drept scop primordial pregătirea infrastructurii pentru controlul intern, și nu concentrarea de trupe în vederea unei potențiale ofensive. Aceste manevre au rolul de a evalua rezistența forțelor, garantând că acestea vor rămâne staționare, în loc de a se dispersa — o preocupare care își are rădăcinile în protestele din 2020, când o mulțime de militari nu au fost în măsură să îndeplinească ordinele primite.
Semnele unei escaladări iminente sunt greu de depistat, însă experții consideră că o acumulare evidentă de forțe militare, asemănătoare celei din perioada 2021–2022, ar putea fi un indicator clar.
În schimb, Kabanchuk, membru al cabinetului alternativ al Tsikhanoukaya, emite o avertizare: pregătirile ofensive moderne, facilitate de drone, ar putea fi mult mai discrete și planificate să rămână nedetectate până în ultimele clipe.
Nu se poate exclude posibilitatea ca aceste pregătiri să fie ascunse până în momentul declanșării
a adăugat acesta.
O acumulare evidentă de forțe militare, similară celei din 2021–2022, este considerată de experți un posibil indicator al unei escaladări iminente.
Kabanchuk, membru al cabinetului alternativ condus de Tsikhanoukaya, subliniază că strategiile ofensive actuale, care utilizează drone, au devenit extrem de greu de identificat.
Acestea sunt concepute pentru a evita depistarea până în momentul critic.
O schimbare semnificativă de 180 de grade a avut loc în strategia Ucrainei față de Lukașenko și regimul său, după ce timp de patru ani a adoptat o poziție prudentă pentru a preveni escaladarea conflictului.
Abordarea Kievului s-a transformat acum într-o strategie de confruntare directă și de aplicare a presiunii prin ultimatumuri.
În ciuda faptului că atacurile directe asupra Belarusului constituie în continuare o linie roșie, această nouă abordare marchează o schimbare majoră în politica Ucrainei.
În urma dezvăluirilor publicate de WSJ cu privire la presupusele eforturi ale Rusiei de a convinge Belarusul să se implice mai puternic în conflictul din Ucraina, Administrația Prezidențială a Rusiei a fost determinată să ofere o poziție oficială.
Informațiile respective au stârnit un anumit interes în rândul opiniei publice, însă Reacția Kremlinului a fost promptă în a aborda situația.
COMENTARII / 0