Un milion de români trăiesc cu o boală rară, mulți încă nediagnosticați. Cum poate fi scurtat drumul până la diagnostic și tratament?

În cazul unui pacient afectat de o boală rară, procesul de diagnostic poate dura ani de consultații, investigații și incertitudine. În România, această călătorie poate...

În cazul unui pacient afectat de o boală rară, procesul de diagnostic poate dura ani de consultații, investigații și incertitudine. În România, această călătorie poate se prelungi până la 7 ani. Aproximativ un milion de români trăiesc cu o boală rară, iar autoritățile, sectorul medical, organizațiile de pacienți și industria farmaceutică își propun să modifice modul în care aceștia sunt identificați, diagnosticați și îngrijiți.

Primul pas în această direcție a constat în semnarea unui Memorandum de colaborare pentru actualizarea Planului Național de Boli Rare, realizat de Ministerul Sănătății, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Alianța Națională pentru Boli Rare România (ANBRaRo) și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Acest parteneriat vizează transformarea cerințelor pacienților în măsuri concrete de politică publică, în acord cu Strategia Națională de Sănătate 2023-2030.

Unul dintre principalele obstacole reprezintă durata până la confirmarea diagnosticului. În întregul continent european, această perioadă se extinde în medie la 4,7 ani, iar 60% dintre pacienți primesc inițial un diagnostic incorect, iar un sfert trebuie să consulte opt ori mai multe ori înainte de a identifica cauza suferinței. În România, traseul către diagnosticul corect poate dura până la 7 ani. Aceste întârzieri determină investigații repetate, complicații ce ar fi putut fi evitate și, uneori, internări care ar fi putut fi evitabile.

Citește șiCe consumă zilnic un medic pentru a îmbătrâni sănătos. Al treilea aliment se găsește în aproape orice bucătărie

Disparitatea dintre cantitatea estimată a indivizilor afectați și cea a pacienților înregistrati în evidențele sistemului de sănătate indică, de asemenea, existența unor persoane care nu au atins încă îngrijirea necesară.

„Pentru Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, aceste realități reprezintă o chemare la acțiune. Prin acest parteneriat, ne propunem să sprjinim eforturile pentru actualizarea și implementarea Planului Național de Boli Rare. Punem la dispoziție expertiza clinică și științifică a Universității, ne dorim să contribuim cu date, analize, bune practici europene astfel încât deciziile sa fie luate pe baza dovezilor solide. Vom lucra la traseele clinice pentru pacienți, la un registru național funcțional și la consolidarea centrelor de expertiză, cu integrarea lor în rețelele europene de referință. Universitatea va aduce ceea ce știe cel mai bine, formarea medicilor. Un medic care a învățat să recunoască o boală rară, poate să scurteze cu ani diagnosticul unui pacient”, explică Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

România dispune deja de o infrastructură construită în aproape două decenii, care cuprinde trei planuri naționale consecutive și peste 80 de centre de expertiză certificate. Următorul obiectiv este întărirea cooperării dintre aceste centre, spitalele și specialiștii, precum și integrarea lor în Rețelele Europene de Referință.

„Pentru un pacient cu o boală rară, fiecare etapă contează: recunoașterea simptomelor, stabilirea diagnosticului, întâlnirea cu medicul care are expertiza necesară, accesul la tratament și continuitatea îngrijirii. Între aceste etape trebuie să existe un traseu clar, pe care pacientul și familia sa să îl poată parcurge cu sprijin și încredere. Avem nevoie de obiective asumate, finanțare predictibilă, responsabilități clare și termene de implementare. Diagnosticul la timp trebuie să devină o prioritate. Aceasta presupune pregătirea medicilor pentru recunoașterea suspiciunii de boală rară, acces la investigațiile indicate și mecanisme clare de îndrumare către centrele de expertiză”, afirmă Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, Președinte Colegiul Medicilor din România.

Importanța diagnosticului precoce este susținută și de dezvoltarea medicinei genomice. „Putem schimba viitorul printr-un diagnostic precoce și, dacă avem diagnostic precoce, lucrurile pot să fie mai bune pentru pacient și pentru familia sa”, subliniază Prof. Univ. Dr. Maria Puiu, director general adjunct al Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică.

Mai mult de 95% din bolile rare nu beneficiază de un tratament aprobat. Chiar și în cazul afecțiunilor pentru care au fost create terapii, accesul pacienților rămâne inegal. În România, doar aproximativ 20% din medicamentele orfane aprobate de Uniunea Europeană în perioada 2021‑2024 sunt disponibile, comparativ cu media europeană de 43%.

„Peste 95% dintre bolile rare nu au tratament nicăieri în lume. Semnarea acestui memorandum reprezintă un moment de solidaritate pentru ca celălalt procent de 5% dintre bolile rare pentru care există tratament undeva în lume, pacienții să aibă și acces la tratament. Pacienții cu boli rare au nevoie de îngrijire integrată. Nu există doar servicii medicale pentru pacientul cu boli rare. Pe parcursul vieții lui, el are nevoie de servicii educaționale, uneori educaționale speciale, au nevoie de servicii sociale specializate, pentru a fi înțeleși și pentru a putea fi ajutați. Și e nevoie de echipe multidisciplinare, e nevoie de comunicare între specialiști și e nevoie de răbdare, de foarte multă răbdare, pentru că progresele sunt extrem de dificil de obținut”, spune Dorica Dan, Președinte Alianța Națională pentru Boli Rare România.

Un alt element esențial pentru optimizarea asistenței medicale este un registru național activ, care să furnizeze informații pertinente privind numărul pacienților, bolile pe care le întâmpină și cerințele lor. Datele colectate ar putea susține stabilirea deciziilor clinice și a strategiilor publice, precum și îmbunătățirea alocării resurselor.

Memorandumul prevede cinci axe de intervenție: diagnostic mai prompt și mai exact, întărirea rețelei de centre de specialitate, crearea unui registru național, facilitarea accesului la tratament și la îngrijire coordonată, și extinderea posibilităților de cercetare și de studii clinice.

„Actualizarea Planului Național de Boli Rare este un pas necesar pentru a răspunde mai bine nevoilor pacienților și pentru a îmbunătăți accesul la diagnostic și tratament. Ne dorim un plan cu obiective clare, măsuri aplicabile și indicatori de progres, integrat în Strategia Națională de Sănătate și susținut prin politici publice care să asigure continuitate și rezultate concrete”, a declarat Dr. Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății.

Sectorul farmaceutic de vârf poate susține acest demers prin cunoștințele dobândite în cercetare, testele clinice, inițiativele de diagnostic și strategiile de acces la tratament.

„În domeniul bolilor rare, progresul medical este rapid, însă accesul pacienților la diagnostic și terapii inovatoare nu ține întotdeauna pasul cu acesta. Experiența internațională a companiilor membre ARPIM, de la cercetare și studii clinice până la programe de diagnostic și modele de acces la tratament, poate contribui la identificarea unor soluții adaptate României, astfel încât actualizarea și operaționalizarea PNBR să poată fi realizate până la finalul anului 2027. Felul în care o țară își îngrijește pacienții cu boli rare arată cât de capabil este sistemul de sănătate să diagnosticheze precoce, să integreze expertiza, să transforme progresul științific în sănătate și să-și folosească eficient resursele”, afirmă Dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM.

În urma Memorandumului, colaboratorii vor crea un Plan Comun de Acțiune, incluzând măsuri, responsabilități, termene și indicatori de progres, pentru a facilita actualizarea Planului Național de Boli Rare în conformitate cu prioritățile europene. Alianța rămâne deschisă și altor instituții, societăți profesionale și organizații relevante, pentru a asigura o abordare coordonată, fondată pe expertiză și pe nevoile reale ale pacienților.

COMENTARII / 0