18 luni au marcat perioada în care un aviator de vânătoare din India a suferit dureri de cap severe, afectând chiar și capacitatea sa de a efectua zboruri. Deși personalul medical i-a atribuit inițial migrene și i-a recomandat tratament, realitatea a fost diferită: o cască de zbor prea strânsă exercita presiune asupra capului, potrivit Live Science.
Pacientul este un bărbat indian, în vârstă de 29 de ani.
Simptomele: bărbatul, pilot de vânătoare în Forțele Aeriene Indiene, s-a prezentat la un neurolog civil după ce a suferit de dureri de cap persistente timp de 18 luni. Durerile de cap apăreau de aproximativ două-trei ori pe lună, începând spre sfârșitul după-amiezii și durând până la trei zile. Somnul nu îi ameliora simptomele.
Citește șiOrganele capătă rol nou după menopauză, cercetătorii sunt fascinați
De obicei, durerea era mai intensă în partea dreaptă a capului, dar simțea adesea durere și în partea stângă. Pilotul a mai relatat că, chiar înainte de apariția durerii de cap, simțea o „senzație de stare proastă”, au scris medicii săi într-un raport al cazului.
În anumite momente, durerea era atât de puternică încât pilotul nu reușea să participe la zborurile planificate. Când totuși a efectuat un zbor în timpul unui episod, cefaleea se intensifică și în ziua următoare.
Ce s-a întâmplat în continuare: Potrivit bărbatului, situația sa financiară și relațiile personale nu constituiau o sursă de stres. (Stresul, în general, este un factor declanșator foarte frecvent al durerilor de cap.)
În timpul interogării privind istoricul său medical, pilotul nu a recunoscut nicio problemă recentă care ar putea genera cefalee recurente, precum inflamația și blocarea sinusurilor (sinusită). În plus, nu există antecedente familiale de cefalee cronică sau migrenă, o tulburare neurologică ce determină adesea dureri de cap de intensitate moderată până la severă, alături de alte semne. În plus, nu a raportat greață, vărsături sau distorsiuni vizuale denumite „aure”, care deseori apar sau preced migrenele.
Totuși, medicul civil a concluzionat că migrenele erau rădăcina disconfortului. A dispus divalproex — un tratament oral destinat prevenției migrenelor — și a avertizat pacientul că, de cei, va trebui să-l utilizeze pentru o perioadă îndelungată, posibil ani de zile. Conștient de riscurile unei utilizări prelungite, pilotul a ales să se adreseze unui specialist autorizat din cadrul unei unități medicale militare pentru o examinare suplimentară.
Diagnosticul: Specialiștii din domeniul medical militar au investigat situația pilotului și l-au supus unui examen. Toate testele efectuate s-au dovedit a fi în parametrii normali, iar scanarea cerebrală prin tomografie computerizată nu a relevat nicio anomaliă. Au ordonat o endoscopie nazală, procedură ce implică o cameră video pentru a vizualiza cavitatea nazală și sinusurile, și au observat că pacientul prezenta un sept nazal deviat. Totuși, deviația era atât de reducată încât a fost eliminată ca potențială sursă a durerilor.
În final, experții medicali au ratificat diagnosticul inițial: pilotul suferă de migrene. Cauzele acestei afecțiuni nu sunt complet explicate, însă factorii de natură genetică și mediul pot influența atât perioada, cât și intensitatea durerii migrenoase la o persoană specifică.
sumatriptan a fost prescris pilotului ca medicament anti-migrenă, ce trebuia administrat la primul indiciu de durere, iar aspirină era indicată pentru a fi ingerată în timpul crizelor de durere de cap. I s-a permis să zboare în condiții restricționate și a fost obligat să se prezinte la un neurolog militar pentru controale lunare pe parcursul următoarelor trei luni.
Patru luni mai târziu, conform raportului, nu mai suferi de cefalee și a renunțat la medicamente. Totuși, superiorii săi ofițeri solicitară o examinare medicală completă pentru a putea readuce statutul de zbor la nivelul fără restricții, deoarece migrenele intense pot determina declararea piloților inapți pentru zbor.
În intervalul de trei zile, medicii au realizat interviuri detaliate cu pilotul, concentrându-se pe momentul inițial al simptomelor și pe factorii care au condus la apariția durerilor de cap. Unele aspecte i-au lăsat confuz: lipsa grețurilor, a vărsăturilor și a aurilor, precum și faptul că somnul nu oferea niciun aliniere. Aceste informații au generat îndoieli privind diagnosticul de migrenă.
În timpul interviurilor, pilotul a relatat că durerile de cap au apărut aproximativ când a început să utilizeze un nou tip de cască, mai strânsă pe cap. Aceste durerile de cap erau prezente în zilele în care efectua
„La acel moment, ofițerul nu a făcut legătura între încetarea durerilor de cap și utilizarea noii căști”, au raportat medicii. „Analizând cazul în ansamblu, s-a constatat că diagnosticul de migrenă sau de cefalee vasculară era incorect; în schimb, persoana suferea de cefalee de compresie externă cauzată de o cască care nu se potrivea corespunzător.”
Cefaleele de compresie apar din cauza unei presiuni externe puternice aplicate scalpului și frunții, iar în majoritatea cazurilor se estompează odată ce presiunea scade.
Doctorii au sugerat pilotului să înregistreze frecvența cefaleelor și au programat controale pentru a verifica diagnosticul. cinci luni mai târziu, cefaleele nu s-au reapărut, deoarece acesta a continuat să poarte casca care îi se potrivise mai bine.
Ce face acest caz unic: Atunci când medicii militari au analizat studiile evaluate de colegi, nu au găsit nicio mențiune despre cazuri similare de cefalee de compresie „în niciuna dintre forțele aeriene din lume”, au scris aceștia în raport.
Ei au menționat că acest incident evidențiază necesitatea medicală de a verifica că uniformele de zbor ale piloților — în special căștile — sunt bine ajustate.
COMENTARII / 0