Un raport arată că măsurile represive ale Chinei împotriva diasporei se extind adânc în Europa / Beijingul folosește sute de avanposturi europene pentru a monitoriza și controla comunitățile chineze din diaspora

Conform unui studiu al unei organizații de apărare a drepturilor omului, Beijingul administrează aproape 1.250 de puncte de control polițienești în străinătate, acoperind peste 90...

Conform unui studiu al unei organizații de apărare a drepturilor omului, Beijingul administrează aproape 1.250 de puncte de control polițienești în străinătate, acoperind peste 90 de țări, în scopul de a suprimă disidenții, potrivit Politico. Raportul prezintă Europa ca o zonă de interes major, cu sute de birouri de poliție din Beijing răspândite în aproximativ două doze de state europene, ceea ce, potrivit documentului, scoate în evidență creșterea intensității eforturilor Chinei de a controla diaspora.

Cercetătorii organizației cu sediul în Spania, Safeguard Defenders, au adunat dovezi din surse publice provenite de la Partidul-stat chinez pentru a examina măsura în care diaspora chineză este monitorizată, supravegheată și controlată în întreaga lume. Aceste avanposturi de poliție „acționează ca agenți ai Partidului Comunist Chinez pentru supravegherea comunității și aplicarea legii în străinătate”, potrivit raportului.

Raportul intră într-un moment delicat pentru oficialii europeni din domeniul comerțului. Șefa departamentului de comerț al UE, Ditte Juul Jørgensen, care a lucrat pentru a armoniza legăturile comerciale cu Beijingul, va avea o întâlnire joi, în Bruxelles, cu viceministrul chinez al comerțului, Ling Ji.

Citește șiComisia Europeană aprobă parțial ultima cerere de plată a Bulgariei prin PNRR | Sofia ar urma să primească peste 1,7 miliarde de euro

Europa se străduiește să păstreze un echilibru fragil în legăturile sale cu Beijingul. În ianuarie, UE a introdus o legislație destinată să elimine furnizorii chinezi considerați periculoși pentru sectoarele esențiale ale continentului, motivat de temerile privind securitatea cibernetică; totodată, dependența de lanțurile de aprovizionare și presiunile politice persistă ca obstacole constante. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a manifestat, de asemenea, îngrijorare în legătură cu ceea ce a denumit sprijinul Chinei pentru războiul Rusiei în Ucraina și cu rapoartele credibile despre instruirea soldaților ruși de către autoritățile chineze.

Raportul se bazează pe dezvăluirile inițiale făcute de Safeguard Defenders în 2022, care au identificat peste 100 de facilități în întreaga lume, pe care ONG-ul le-a descris drept avanposturi în străinătate ale aparatului de securitate al Chinei. La acea vreme, raportul menționa că Beijingul a anunțat „primul lot” de „30 de secții de poliție în străinătate, situate în 25 de orașe din 21 de țări”. În urma acestor dezvăluiri, unele guverne au denunțat secțiile de poliție din străinătate ca fiind ilegale, iar altele au demarat anchete penale, a precizat ONG-ul în ultimul său raport. Ca răspuns, Beijingul a susținut că secțiile au fost închise, a adăugat acesta. „Departe de a fi închise, dovezile arată o extindere: astăzi, peste 10 forțe de poliție din cinci provincii chineze acționează prin intermediul unei rețele globale de agenți ai Partidului Comunist Chinez în străinătate”, se arată în noul raport.

Ultimul document a fost prezentat la o conferință susținută de Alianța Interparlamentară privind China (IPAC), unde s-au adunat 52 de deputați din 30 de națiuni, fiecare reprezentând un partid diferit, și care cer un răspuns mai bine coordonat la Partidul Comunist Chinez. În timpul întâlnirii din Haga, la începutul lunii, liderii politici au semnalat numeroase preocupări legate de ceea ce au perceput ca fiind amenințări la adresa securității infrastructurii critice, a dependențelor comerciale și a riscurilor posibile ale unui viitor conflict între China și Taiwan, care ar putea perturba fluxul maritim.

Ministerul chinez de Externe și mass-media de stat au calificat anterior IPAC drept un grup „anti-China” și l-au acuzat că răspândește dezinformare și se amestecă în afacerile interne ale Chinei, în special în ceea ce privește Taiwanul. Ministerul chinez de Externe și misiunea sa pe lângă Uniunea Europeană nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la raport. China a negat anterior că ar administra secții de poliție în străinătate și afirmă că nu se amestecă în afacerile interne ale altor țări și că respectă dreptul internațional.

2023, un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei a refuzat să accepte denumirea „secții de poliție”, susținând că instituțiile au asistat cetăț

Aceste 1.250 de birouri reprezentau „vârful aisbergului”, potrivit ONG-ului, care a precizat că a adoptat o abordare conservatoare în ceea ce privește cartografierea și corelarea acestora cu sistemul polițienesc chinez. Pentru a fi incluse în numărare, acestea trebuiau să fie conectate oficial la poliția sau parchetele din China și să existe dovezi din surse deschise privind activitățile lor în străinătate, a declarat autoarea raportului, Laura Harth. Acest lucru a însemnat că operațiunile mai ample de influențare sau de interferență au fost excluse. „Toate aceste birouri servesc la controlarea și instigarea fricii în rândul comunităților din diaspora… toate reprezintă un risc permanent pentru securitatea națională”, a afirmat ea.

Europarlamentara slovacă Miriam Lexmann, activă în Comisia pentru comerț și în delegația pentru China a Parlamentului European – un grup de legislatori responsabili pentru menținerea și coordonarea relațiilor legislative dintre UE și China – a subliniat că cetățenii trebuie să devină mai vigilenți în fața amenințărilor la securitatea reprezentate de China.

„Aceasta înseamnă că țările noastre libere nu mai sunt libere pentru toată lumea, deoarece nu sunt în măsură să garanteze libertatea de exprimare și libertatea de acțiune persoanelor aflate pe teritoriul nostru”

– a adăugat ea în interviul acordat Politico, referindu‑se la aceste operațiuni.

Supravegherea exercitată de China prin recunoașterea facială și interferența în comunicații reprezintă „exact comportamentul fostei Stasi sovietice”, a afirmat ea, dar este și mai gravă, având în vedere că tehnologia este acum mult mai sofisticată. Principala preocupare exprimată de parlamentarii prezenți la conferința IPAC a fost relația Chinei cu Rusia și sprijinul acordat de aceasta războiului dus de Kremlin în Ucraina. Discuțiile lor au inclus ce ar putea însemna acest lucru pentru un viitor conflict și un război pe două fronturi, în cazul în care Beijingul ar încerca să cucerească Taiwanul pe cale militară în timp ce țările NATO ar fi atacate de Rusia. „Calea către o escaladare în Strâmtoarea Taiwanului poate trece exact prin ceea ce se întâmplă în Ucraina și la Kiev”, a declarat parlamentarul olandez Jan Paternotte, care a coprezidat conferința IPAC.

© G4Media.ro.

COMENTARII / 0