Un vaccin folosit pentru a preveni tuberculoza și pentru a trata cancerul vezicii urinare ar putea juca un rol semnificativ în diminuarea riscului de demență. Echipa de cercetare din Johns Hopkins Medicine a constatat că BCG poate restrânge depunerea proteinelor legate de Alzheimer, poate diminua inflamația cerebrală și poate spori memoria.
În experimente efectuate pe șoareci, cercetătorii au obținut rezultate care au fost publicate pe 21 octombrie 2026 în revista științifică Science Advances.
Vaccinul Bacillus Calmette-Guérin (BCG), folosit pe scară largă pentru combaterea tuberculozei, ar putea prezenta caracteristici care susțin protecția creierului împotriva mecanismelor asociate demenței, conform unui studiu recent realizat de cercetători din Statele Unite.
Vaccinului a fost supus un studiu de impact de către cercetători, care au folosit șoareci genetic modificați pentru a manifesta semne biologice ale demenței, printre acestea fiind creșterea neobișnuită a proteinei tau în creier.
Animalele au fost sortate în diverse categorii. Câteva dintre ele au fost administrate vaccinul BCG la 3 luni, în timp ce restul au primit o injecție de soluție salină. Echipa de cercetare a adăugat și un grup de control, alcătuit din șoareci fără demență.
În intervalul de 8-9 luni de la administrarea vaccinului, cercetătorii au analizat schimbările cerebrale, inflamația, memoria și activitatea genele legate de Alzheimer.
Vaccinul BCG a diminuat semnele de deteriorare cerebrală.
Analizele au evidențiat diferențe semnificative între animalele care au fost imunizate și cele care nu au primit BCG.
Șoarecii care au fost vaccinați au înregistrat o probabilitate de aproximativ cinci
În același timp, aceștia au avut o șansă de patru ori mai redusă de a manifesta semne ale unei inflamații de lungă durată.
Studiile au constatat că animalele tratate cu vaccin au manifestat mai puține semne de atrofie cerebrală, au obținut performanțe superioare la testele de memorie și la recunoașterea obiectelor și au avut o șansă mai mare de a supraviețui pentru o perioadă extinsă.
Un alt rezultat important a fost identificat la nivel genetic. În cazul șoarecilor nevaccinați, oamenii de știință au observat activarea a 716 gene asociate bolii Alzheimer, morții celulare și neuroinflamației. Administrarea vaccinului BCG a normalizat activitatea tuturor acestor gene, cu excepția a nouă.
În ce mod BCG ar putea să protejeze creierul?
Cercetătorii susțin că rezultatele observate ar putea fi legate de un mecanism denumit
„imunitate antrenată”
.
Caracteristica aceasta implică abilitatea unor celule din sistemul imunitar înnăscut de a-și ajusta răspunsul după ce au întâlnit un stimul inițial, pentru a putea reacționa ulterior și la alte amenințări.
Potrivit William Bishai, coșefondator al Centrului Johns Hopkins pentru Cercetare a Tuberculozei, anumite celule ale sistemului imunitar central ar putea folosi cunoștințele obținute prin administrarea BCG pentru a identifica și neutraliza depunerile de proteine asociate cu boala Alzheimer și cu alte tipuri de demență.
Potrivit cercetătorului, vaccinul ar putea diminua inflamația exagerată din creier, probabil prin acest mecanism de imunitate antrenată.
Cercetătorii continuă să analizeze mecanismele biologice prin care vaccinul ar putea genera aceste efecte.
În cercetările anterioare realizate la subiecți umani, s-a constatat o corelație între BCG și un risc mai mic de demență.
Descoperirea rezultă dintr-o serie de studii observaționale pe subiecți umani, în care s-a observat o legătură între aplicarea vaccinului BCG și scăderea incidenței demenței.
Potrivit cercetătorilor de la Johns Hopkins Medicine, studiile anterioare asupra pacienților care au primit BCG ca imunoterapie pentru cancerul de vezică urinară fără invazie musculară au identificat reduceri ale riscului de demență cuprinse între 12% și 78%, pe perioade de monitorizare de trei până la 15 ani.
Studii de fapt au fost de natură observaționale și nu au reușit să stabilească o legătură cauzală directă de cauzalitate între vaccinare și diminuarea riscului de demență.
Barbara Slusher, profesoară de neurologie la Johns Hopkins University School of Medicine și coautora principală a studiului, a precizat că concluziile ar putea facilita elaborarea unor metode de prevenție a bolii Alzheimer mai exacte.
Cercetătorii precizează că este nevoie de studii suplimentare pentru a descoperi mecanismele biologice implicate și pentru a verifica dacă efectele de protecție pot fi replicate în condiții sigure la subiecți umani.
În plus, este necesar să se stabilească cine ar putea profita de o astfel de acțiune și la ce etapă ar trebui aplicată.
Astfel, datele obținute nu confirmă că vaccinul BCG împiedică apariția demenței la subiecți umani, ci aduc noi semnale privind modul în care activarea sistemului imunitar poate susține protecția cerebrală.
COMENTARII / 0