Guvernul Ungariei speră că o recalibrare bugetară axată pe diminuarea cheltuielilor va deschide drumul către o reducere durabilă a deficitului și va poziționa țara pe traseul adoptării monedei euro, posibil în 2032, a spus ministrul Finanțelor din Budapesta în cadrul unei interviuri pentru Reuters.
Primul buget al prim‑ministrului Peter Magyar este perceput ca un test esențial al dedicării sale de a satisface criteriile de aderare la zona euro până în 2030. În 2027, acesta prevede un deficit de 4,9% din produsul intern brut, situat de mult sub pragul estimat de 7,5% pentru anul respectiv.
Investitorii au privit reducerea, superioară așteptărilor, ca pe un prim pas pozitiv. În același timp, economiști au avertizat că fluctuațiile piețelor mondiale de obligațiuni și energie ar putea să împiedice creșterea economică și să descurajeze eforturile de a diminua deficitul.
Citește șiPeste 589 de milioane de euro au ajuns în conturile fermierilor români. MADR: Plăți de peste 300 de milioane de euro doar în această săptămână
„Nu ne propunem doar să maximizăm reducerea deficitului pe termen scurt”,
a spus ministrul de Finanțe, Andras Karman pentru Reuters.
„Luăm măsuri sustenabile de reducere a deficitului care ne aduc mai aproape de un deficit sub 3% din producție în 2030 și, prin urmare, de adoptarea monedei euro, în loc să ne chinuim pur și simplu să reducem deficitul din 2027”,
El a adăugat în cadrul unui interviu acordat marți seară.
Din perioada Orban, unele reforme se dovedesc a fi greu de inversat.
Măsurile presupun acțiuni care pot genera costuri politice semnificative, printre ele plafonarea scutirii de impozit pe venit pentru mame și întreruperea treptării introducerii pensiilor lunare suplimentare. Guvernul a preluat aceste politici de la fostul prim‑ministru Viktor Orban și le consideră nesustenabile.
Guvernul susține că schimbările realizate în sistemul de pensii vor conduce în continuare la costuri mai ridicate pentru persoanele în vârstă.
„Cu cât moneda euro poate fi introdusă mai repede, cu atât mai bine pentru Ungaria”, a declarat Karman, subliniind o schimbare majoră de abordare în raport cu Orban, care a fost vehement împotriva monedei euro. „Cred că acest lucru va fi determinat în principal de reducerea deficitului.”
Prin stabilirea ajustării în prealabil, cabinetul maghiar aspiră să prevină diminuarea cheltuielilor în viitor, pe măsură ce se apropie alegerile din 2030.
Primul buget al Ungariei a evidențiat dificultățile asociate cu revocarea politicilor marcante din perioada Orban, precum taxele sectoriale foarte ridicate sau o intervenție energetică costisitoare destinată gospodăriilor.
Valoarea măsurii de plafonare a prețurilor la energie în vânzare minoră, pe care Uniunea Europeană a solicitat Ungariei să o abordeze, va se mări cu 232 de miliarde de forint (716 milioane de dolari) în anul următor, superând suma de 200 de miliarde de forint pe care Magyar intenționează să o obțină printr-un nou impozit pe avere.
Se adoptă măsuri de precauție în legătură cu o intrare grăbită în anticamera euro.
Karman a afirmat că diminuarea deficitului bugetar al Ungariei la sub 3% din PIB în 2030 ar facilita intrarea în euro în 2032, conform așteptărilor pieței, deși guvernul maghiar nu a stabilit încă o dată țintă.
Guvernul planifică să creeze în anul viitor un comitet de lucru alături de banca centrală pentru a defini sarcinile esențiale în faza premergătoare aderării Ungariei la ERM‑2, zona de așteptare a euro, și pentru a elabora ceea ce Karman a numit un calendar „realist”.
„Zona euro este un set de instituții mult mai complicat decât acum 10 sau 15 ani”, a declarat el.
Chiar dacă Magyar și Zoltan Kurali, viceguvernatorul băncii centrale, au susținut că Ungaria nu trebuie să aștepte pentru a se alătura ERM-2, Karman a subliniat că această decizie nu ar trebui să fie luată în grabă.
„Ideea nu este să intrăm în ERM-2 cât mai repede posibil, ci să adoptăm moneda euro cât mai curând posibil și să petrecem cât mai puțin timp necesar în ERM-2”, a subliniat Karman.
În primele zile ale acestei luni, Kurali a semnalat că posibilele probleme, cum ar fi derapajul fiscal și fluctuațiile valutarului în perioada de apartenență la ERM‑2, ar putea amâna intrarea în zona euro după 2033.
Karman a declarat că este extrem de greu să se stabilească momentul optim de intrare din perspectiva cursului de schimb.
„A intra prea devreme sau a fixa prea devreme punctul mediu al cursului de schimb nu ar fi neapărat ideal.”
COMENTARII / 0