Cinci minute. Atât avea la dispoziție Loredana Hetea pentru a-și vedea gemenii, născuți prematur și ținuți în incubatoare. Au urmat 100 de zile de spitalizare, în care fiecare vizită era o luptă cu emoția și cu timpul. Astăzi, la șapte ani distanță, copiii sunt bine și au visuri mari: unul vrea să devină pompier, celălalt paramedic. Povestea lor a fost spusă la Cluj, unde Salvați Copiii România, Mastercard și Banca Transilvania au prezentat rezultatele primului an al programului „Susținem cele mai grele începuturi”.
Un copil născut la 22 de săptămâni și 430 de grame. Doi gemeni care au petrecut 100 de zile în spital, departe de brațele mamei. Sunt povești care arată cât de fragil poate fi începutul vieții și cât de mult contează fiecare echipament, fiecare medic și fiecare consultație. În România, unul din zece copii se naște înainte de termen.
În România, cinci centre specializate în monitorizarea nou-născuților prematuri și cu risc au fost modernizate și dotate, în timp ce șapte unități medicale au primit echipamente noi și lucrări de renovare, toate acestea în cadrul inițiativei „Susținem cele mai grele începuturi”, susținută de Salvați Copiii România, Mastercard și Banca Transilvania.
Citește șiLucrul la înălțime și pe scări: principalele riscuri și cum se previn
Un an de la lansare, personalul medical din Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj a discutat despre eforturile de a proteja pacienții cei mai mici. În sala de conferințe se simțea o atmosferă încărcată de emoție, în special după declarațiile lui Loredana, o mamă a cărei gemeni au petrecut 100 de zile în spital, fiind născuți prematur la 26 de săptămâni și cântărind 700 de grame.
„Aveam cinci minute la dispoziție pe vizită, să-mi
Copiii au născut la o gestiune de 26 de săptămâni, mult înainte de termen, și au cerut îngrijire medicală continuă. În perioada spitalizării, care a durat numeroase zile, mama și frații au trebuit să se adapteze, inclusiv la distanța impusă de condițiile medicale.
Loredana a revenit la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj după șapte ani, pentru a-și arăta recunoștința față de medicii și persoanele care au contribuit la îmbunătățirea condițiilor de îngrijire a prematurilor.
Povestea lor a fost unul dintre cele mai emoționante momente ale întâlnirii organizate miercuri, 11 noiembrie 2026, la Cluj-Napoca, cu ocazia prezentării rezultatelor primului an al programului „Susținem cele mai grele începuturi”.
„Nu vreau să vorbesc doar de frică, îndoială și foarte multă emoție. Vreau să aduc și recunoștința și iubirea pentru tot ceea ce s-a întâmplat aici”, a spus mama.
Aceștia au rămas în spital pentru 100 de zile, iar incubatoarele, esențiale pentru viața lor, constituiau un obstacol dureroasă pentru mama care aspira să le țină în brațe.
„Spre deosebire de mamele care au născut la termen, nu am avut privilegiul de a-mi ține copiii în brațe și de a-i alăpta. (…) Cinci minute aveam la dispoziție pe vizită, să-mi văd copiii. (..) Număram minutele care se scurgeau greu până la următoarea vizită. Cele cinci minute, vă dați seama, deveniseră unitatea mea de măsură, dar deveniseră o secundă în momentul acela”, a povestit ea.
Astăzi, cu mulțumire, reflectă asupra acelei perioade. Recunoaște că incubatoarele, echipamentul și intervențiile personalului medical au avut un rol crucial pentru ca geminile să ajungă la șapte ani.
„Incubatorul ne despărțea. (..) Nu pot să vă spun cât de nedreaptă era viața atunci, dar astăzi mulțumesc că au existat condițiile necesare pentru copiii mei, care nu puteau să trăiască doar cu brațele mamei protectoare, cu iubirea mea și cu laptele matern. Copiii mei au fost exact unde trebuie”, a mărturisit Loredana.
Copiii săi au trimis un mesaj audio, în care au discutat despre pornirea grea a existenței, despre incubatorul și despre persoanele care l-au susținut. La vârsta de șapte ani, cele două gemene au deja vise proprii. Fetița aspiră să devină paramedic, iar fratele ei aspiră să fie pompier.
„Când m-am născut am avut doar 730 de grame, primele mele zile au fost foarte grele. Am avut nevoie de incubator, tratamente și oameni care să mă ajute. Azi sunt bine, cresc, mă joc. Și am visuri frumoase (..) Vreau să fiu paramedic la SMURD. Vreau și salvez și eu vieți”, a spus Miriam, în filmuleț.
„Vă mulțumesc, sunt mai puternic ca niciodată. (..) Eu când voi fi mare voi vrea să devin pompier.”
Albert a declarat, exprimând recunoștință față de salvatorii săi.
Mama a declarat, cu emoție, „Vor să fie și ei salvatori”.
Loredana a exprimat recunoștință către medicii, asistentele și toți cei implicați în îngrijirea copiilor, și a abordat, de asemenea, necesitatea sprijinului pentru mamele cu prematuri.
„Noi, mamele, avem nevoie de suport, să ne oferim suport una alteia, să fim acolo pentru cele care au un moment de cădere. Și starea psihică, emoțională a mamei contează”, a subliniat ea.
Mesajul ei a servit ca o amintire că, dincolo de fiecare incubator, există un copil și, de asemenea, o familie care trece printr-o experiență pentru care nu există pregătire adecvată.
În cadrul Clinica Neonatologie I, situată în Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, cazurile de prematuritate extremă nu reprezintă o raritate.
Unitatea medicală primește cazuri de dificultate ridicată din toate colțurile regiunii de nord-vest, incluzând și copii care au fost transferați din alte județe.
Dr. Gabriela Zaharie, șefa Clinicii Neonatologie I, a explicat că secția se confruntă cu o proporție de prematuri extremi mult peste media națională. Dacă în literatura medicală ponderea copiilor născuți înainte de 28 de săptămâni este estimată la aproximativ 0,2%, în serviciul clujean aceasta a ajuns să fie de aproximativ 14 ori mai mare, urcând la 2,95%.
„Cel mai mic pacient al nostru a avut 22 de săptămâni și l-am dus până la cinci luni. A cântărit 430 de grame. Pentru acești copii este o luptă. Pentru acești copii, spitalizarea nu înseamnă trei zile și am plecat acasă. Înseamnă cinci luni, șase luni, în care se creează o relație.”, a explicat medicul.
În prematurilor de severitate extremă, fiecare zi poate aduce o provocare nouă, iar asistența necesită mult mai mult decât echipament de ultimă generație.
Dr. Zaharie a subliniat că nou-născuții trebuie să păstreze legătura cu sistemul medical chiar și după externare.
„Este foarte important ca lucrurile să continue într-un flux fiziologic”
și medicul a transmis.
Programul follow-up neonatal facilitează evaluări periodice ale copiilor după ieșirea din maternitate, având scopul de a detecta cât mai devreme posibilele probleme de dezvoltare. În cadrul acestui sistem, supravegherea este, în general, efectuată până la doi ani de vârstă corectată, iar în anumite cazuri poate se prelungi până la cinci-șapte ani.
„Este o aventură, practic, a vieții fiecărui copil, cu suișuri și coborâșuri. Avem nevoie de parteneri”
și a declarat Gabriela Zaharie, făcând referire la traseul îndelungat pe care îl urmează copiii născuți prematur și familiile lor.
Medicul a insistat și asupra unei idei esențiale: aparatura nu poate înlocui oamenii pregătiți să o folosească.
„Aparatele nu fac nimic. Putem construi o sută de spitale, vor fi niște cutii goale. Acele spitale trebuie populate de oameni, de oameni care sunt pregătiți să folosească tehnologia și să poată acorda asistență.”
Pregătirea personalului medical are aceeași relevanță ca și cheltuielile pentru echipamente. Mai mult, membrii familiei trebuie să participe activ la acest proces.
Dr. Zaharie a abordat și tema implicării părinților în îngrijire, precizând că, în cadrul unui proiect pilot desfășurat în Cluj, mamele sunt invitate la vizite alături de echipa medicală și dobândesc cunoștințe ce le pot sprijini în îngrijirea copiilor după ieșirea din spital.
„Un prematur salvat azi este, practic, un adult sănătos mâine”
mediculul neonatolog a concluzionat.
Dr. Claudia Gherman, director al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, a declarat că instituția a primit fonduri de 300.000 de euro din cadrul inițiativei „Susținem cele mai grele începuturi”.
Echipamentele au finalizat investițiile și activitățile deja realizate de spital, incluzând reabilitarea și reautorizarea compartimentului de fertilizare in vitro.
„Scade alarmant natalitatea, dar crește prematuritatea”, a afirmat Claudia Gherman, subliniind nevoia de a continua investițiile în sănătatea maternă și neonatală.
Dr. Daniel Mureșan, profesor universitar și lider al Clinicii de Obstetrică-Ginecologie I, a subliniat că îngrijirea medicală pornește înainte de naștere și se întinde după venirea copilului pe lume.
„Suntem o echipă din punct de vedere medical și educațional. Asistența și grija încep din viața intrauterină. Prin tot ceea ce facem încercăm să ne apropiem cât de mult de termen, când este posibil. Nu întotdeauna decizia de a naște este simplă. Noi muncim în echipă de la început, până la naștere și după aceea”, a explicat medicul.
El a menționat și satisfacția de a se întâlni, după mulți ani, cu copiii pe care i-a adus pe lume.
Programul „Susținem cele mai grele începuturi”, implementat de Salvați Copiii România, Mastercard și Banca Transilvania, a finanțat modernizarea și echiparea a cinci unități de monitorizare neonatală, pentru ca bebelușii prematuri și cei aflați în stare de risc să primească evaluări medicale chiar și după ieșirea din spitalul matern.
Centrele își desfășoară activitatea în cadrul unităților enumerate mai jos:
Modernizări și echipamente au fost instalate în centre, adaptate la cerințele individuale ale fiecărei unități medicale.
Conform estimărilor, cele cinci centre pot să asigure supravegherea a aproximativ 1.000 de copii în risc anual.
Investițiile vor atinge suma de 1,5 milioane de euro pe parcursul celor trei ani în care programul național de sănătate neonatală este pus în aplicare.
Programul a facilitat achiziția de echipamente și execuția de lucrări de modernizare în șapte unități medicale.
Potrivit estimărilor partenerilor, echipamentele oferite vor susține anual îngrijirea a peste 4.000 de nou-născuți.
O altă parte esențială a inițiativei constă în crearea unei platforme digitale specializate pentru supravegherea neonatale. Această unealtă va ajuta cadrele medicale din cele 5 centre să consolideze datele clinice și să monitorizeze progresul bebelușilor în primele 24 de luni de viață. Platforma se află în fază de dezvoltare.
Programul prevede, de asemenea, instruirea continuă a personalului medical. În total, 100 de cadre medicale vor fi înscrise în cursuri conduse de specialiști și vor beneficia de materiale educaționale adaptate nevoilor lor.
Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România, a precizat că inițiativa își extinde investițiile în secțiunile medicale, introducând o componentă vitală: monitorizarea copiilor după externare.
„Nașterea prematură reprezintă
unul din zece copii din România se nasc prematur, iar sprijinul echipelor medicale este esențial pentru reducerea mortalității infantile.
Oana Ilaș, adjunct director general al Retail Banking la Banca Transilvania, a exprimat opiniile atât din rolul de reprezentant al instituției, cât și din cel de mamă care a trăit experiența nașterii premature.
Fiica ei a venit pe lume în același spital, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, și experiența personală a condus la o implicare profundă în proiect.
„Bankingul înseamnă și cifre multe, dar în spatele cifrelor sunt oameni, prin oameni și mai ales pentru oameni, și asta ne dă putere să ne implicăm mai departe în comunitate”, a spus aceasta.
Oana Ilaș a relatat că, odată ce a fost externată, s-a dus acasă plină de teamă și anxietate, deoarece în spital copilul a beneficiat de îngrijire și supraveghere continuă. Această experiență i-a arătat cât de crucial este monitorizarea neonatală și accesul la o echipă multidisciplinară.
„Mi-aș dori ca, prin tot ceea ce faceți aici, tot mai mulți părinți de copii prematuri să-și poată privi copiii așa cum îmi privesc eu copilul, cu bucuria de a o vedea crescând, cu începutul acesta mai greu lăsat în urmă, dar, totodată, cu foarte multă recunoștință pentru oameni și pentru șansa începutului”, a transmis reprezentanta Băncii Transilvania.
Cosmin Vladimirescu, Director General al Mastercard România și Croația, a evidențiat semnificația cooperării dintre parteneri și a investițiilor ce pot genera rezultate pe termen lung.
„Primele luni de viață pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării unui copil, iar accesul la îngrijire specializată nu ar trebui să depindă de locul în care acesta se naște”, a spus acesta
În momentul de final, Cosmin Vladimirescu a transmis un mesaj de recunoștință adresat personalului medical:
„Vreau să le mulțumesc tuturor medicilor. Apreciere și respect, pentru că poate este cea mai vocațională meserie”.
Conform informațiilor Eurostat din 2024, în România, aproximativ 1 din 10 dintre nou-născuți au ajuns la viață înainte de a atinge 37 de săptămâni de sarcină.
România se situează printre statele europene cu rate ridicate de nașteri premature, având o cifră aproape identică cu cea din Bulgaria, de 9,06%, și depășind valorile observate în Ungaria, Malta și Austria. Cele mai mici valori din setul de date comparabile au fost înregistrate în Estonia, Lituania și Letonia.
Informațiile preliminare emise de Institutul Național de Statistică în 2025 indică o rată de mortalitate infantilă de 6 decese la 1.000 de născuți vii în întregul stat. Diferențele dintre zonele rurale și cele urbane rămân semnificative: în mediul rural se înregistrează 6,2 decese la 1.000 de născuți vii, comparativ cu 4,8 la 1.000 în mediul urban.
COMENTARII / 0