Campania „Țara dintre oameni și urși” ajunge vineri în zone unde ursul dă ghinda și fructele de pădure, pe porumbul dulce și pe corcodușele de grădină.
Specialiștii care analizează modul lor de viață avertizează că, în anumite zone, densitatea populației nu îi face să fie atât de conspicuți în apropierea satelor, iar mai ales atracția de a consuma alimentele preferate, pe câmpuri și în livezi, crește. În consecință, apare și conflictul om-urs.
Ursul își deplasează hrana în apropierea căminului uman, iar consecințele devin foarte evidente.
Citește șiDescinderi în dosarul violențelor din Piața Victoriei. 21 de percheziții și 38 de persoane vizate de măsuri preventive
În ochii unui fermier transilvănean, ursul nu reprezintă o scenă grandioasă, cu o viață sălbatică. Acest animal are capacitatea de a transforma, în doar o singură noapte, un staul într-o distrugere sau un lan complet într-o recolta afectată.
Recomandări Video
La o fermă aflată la 15 kilometri de Reghin, un urs a ucis recent o vacă. În fața incidentului apare un reprezentant al Agenției pentru Protecția Mediului, care fotografiază animalul, documentează paguba și strânge datele.
Dali Botond, reprezentant al APM Mureș:
„E un urs imens cel care a doborât vaca respectivă”.
Ferma este înconjurată de un gard electric, însă ursul înfometat a scufundat cu picioarele sub el.
Mai departe, începe dosarul de despăgubire. La sediul APM Mureș sunt munți de dosare. Directoarea și cei din birouri susțin că mai toată munca zilnică se concentrează pe întocmirea documentațiilor în baza cărora oamenii să fie despăgubiți. Se dau, în medie, 3.000 de lei pentru o vacă ucisă și 800 pentru o oaie.
Într-o altă regiune, la granița cu Sibiul, agricultorii au raportat alte daune colosale. În această zonă, ursul găsește o altă hrană: porumbul. În adăpostul câmpurilor, el își ascunde plantele și se hrănește pe toată noaptea. În zori, din perspectiva aeriană, se observă urmele ospățului.
Localnic: „În lanul de porumb am cumpărat tunuri, butelii, nu funcționează nu mai putem am pus garduri de trei ori le rupe”.
Astăzi, modul în care se desfășoară agricultura a suferit modificări. Pe suprafețe vaste și fertile se desfășoară activități de cultivare în județele Mureș, Harghita, Sibiu, Vrancea, Maramureș și Hunedoara. În aceste zone porumbul beneficiază de condiții propice, iar cocenii pot atinge înălțimi de peste doi metri, iar lanurile, uneori, depășind mănoasa Bărăganului. Pentru animalele din pădure, totul este evident: trebuie să caute, să scormonească și să își asigure energia. În lan, hrana este concentrată, situată la doar câteva sute de metri de locul în care se află.
Robert Szep, director Institut de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetic și Resurse Montane: „Aceste culturi, porumbul la boabe, nu se cultivau în depresiunea Ciucului, e mană cerească pentru urs, mănâncă mult zahăr”.
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști din Miercurea-Ciuc, cercetătorii susțin că ursul își schimbă pe parcurs sursele de hrănire.
Este esențial să cunoaștem alimentația, mai ales dacă este o specie protejată; însă, din păcate, în România nu se desfășoară studii care să arate ce poate găsi în păduri vaste.
Primele studii preliminare indică, totuși, că situația evoluează.
Codrul încă se confruntă cu o problemă. Produsele provenite din pădurele sălbatic au ajuns să fie o resursă economică semnificativă. În anumite regiuni, suprafețe extinse sunt traversate de persoane care recoltează afine, mure, cătină și alte fructe.
În uneori momente, culesul are loc la scară aproape industrială, iar o parte din producție este trimisă mai departe, inclusiv la export. Aceasta nu implică că ursul rămâne fără hrană, ci doar că trebuie să caute mai mult după ea.
În ultimele cinci ani, guvernul a cheltuit mai mult de 55 de milioane de lei pentru daunele cauzate de urși. În zonele unde instalarea gardului electric este considerată o necesitate, animalele învață să treacă peste aceasta.
COMENTARII / 0