În cadrul celui mai mare târg de drone din China, desfășurat în Shenzhen, mulți producători au expus în acest an rachete-interceptor de dimensiuni reduse, dintre care unele fiind dezvoltate în doar câteva luni, conform Financial Times.
În contrast cu tehnologiile care încearcă să întrerupă comunicațiile sau semnalul GPS al unei drone, noile dispozitive chinezești sunt proiectate să urmărească ținta și să o lovească în aer.
Fabricanții afirmă că interceptoarele pot atinge viteze superioare celor de 300 kilometri pe oră, iar evoluția sistemelor de inteligență artificială a sporit considerabil precizia acestora.
Citește șiDoi tineri din Oradea au luat argintul în SUA cu un proiect AI pentru cercetarea cancerului
De la drone comerciale la „drone-killer”
Prezența China pe această piață se datorează faptului că numeroase componente esențiale pentru un interceptor coincid cu cele deja utilizate în dronele comerciale.
În ultimii ani, China a menținut poziția de lider în această industrie. Compania DJI, cu sediul în Shenzhen, deține, conform estimărilor Drone Industry Insights menționate de FT, aproximativ 70-80% din piața globală a dronelor destinate utilizării civile și comerciale.
În prezent, aceeași structură de producție industrială ar putea fi valorificată pentru dezvoltarea unei noi serii de armament defensiv.
Cele mai multe dintre interceptoarele expuse în Shenzhen sunt dispozitive de dimensiuni reduse, cu piese fabricate prin imprimare tridimensională, echipate cu patru aripi, motoare electrice, camere video și module de ghidare situate în zona frontală.
Producătorii indică prețuri ce oscilează între aproximativ 10.000-20.000 de yuani, ceea ce corespunde unui interval de 1.500-2.900 de dolari pentru un interceptor. Modelele fără sisteme automate de ghidare sunt și mai accesibile.
Diferența este enormă în comparație cu rachetele din sistemele tradiționale de apărare antiaeriană, care pot avea un preț de sute de mii sau chiar milioane de dolari.
O firmă din China afirmă că vinde mii de interceptoare deja pe lună.
Rapiditatea cu care întreprinderile chineze s-au ajustat este demonstrată de Shenzhen Weichuan Model Equipment.
Wen Ting, fondatorul companiei, a declarat pentru FT că dezvoltarea interceptoarelor a început abia în octombrie, însă firma poate deja comercializa
„câteva mii”
de unități lunar.
Printre piețele pe care compania afirmă că comercializează aceste echipamente se numără Rusia și diverse state din Orientul Mijlociu, dintre ele Emiratele Arabe Unite.
Producătorul afirmă că sistemul este capabil să recunoască și să acționeze autonom asupra dronelor din vecinătate.
Creșterea accelerată ilustrează modul în care industria chineză răspunde învățăturilor din conflictele recente: articole destul de simple, de cost redus și producibile în volume extrem de mari.
Războiul din Ucraina a modificat ecuația
În urma atacurilor rusești cu drone kamikaze, Ucraina s-a transformat în unul dintre cele mai importante laboratoare mondiale pentru dezvoltarea sistemelor anti-dronă.
Dronurile de tip Shahed și modelele evoluate ulterior pot opera pe distanțe lungi și nu se bazează în mod constant pe GPS, fapt care scade eficacitatea sistemelor clasice de bruiaj.
Ucraina a reacționat, printre altele, prin dezvoltarea de interceptoare accesibile, concepute pentru a distruge dronile rusești înainte ca acestea să ajungă la țintă.
În timp ce experiența dobândită în Kiev s-a transformat în ultimii ani într-un bun de export, în luna martie Ucraina a trimis 228 de specialiști în interceptarea dronelor către Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Kuweit și Iordania, pentru a ajuta aceste state să se apere de dronele iraniene.
Volodimir Zelenski a declarat că mai multe state din Golful Persic au folosit interceptoare ucrainene pentru a contracara dronurile iraniene.
Întrebarea de milioane de dolari: cum să distrugi o dronă accesibilă fără a recurge la o rachetă extrem de scumpă
Printre principalele dificultăți ale sistemelor de apărare antiaeriană contemporane se numără dechechilibrul existent între cheltuielile de atac și cele de apărare.
Un atacator poate lansa simultan zeci sau sute de drone relativ ieftine. Dacă acestea sunt interceptate cu rachete antiaeriene convenționale, costuri defensive pot deveni disproporționat de mari, iar stocurile de muniție se pot epuiza rapid.
Aceste interceptoare, având un preț de câteva mii de dolari, se angajează să abordeze această problemă.
Ele nu pot înlocui sistemele clasice de apărare antiaeriană, dar ar putea forma un strat suplimentar de protecție împotriva dronelor lente și relativ ieftine.
Totuși, există și anumite limitări.
Majoritatea sistemelor de interceptare sunt destinate unei singure utilizări, iar furnizorii chinezi oferă estimări foarte variate privind acuratețea acestora, de la 50% până la aproape 100%.
O altă provocare constă în sincronizarea cu radarele și cu sistemele ce trebuie să identifice și să urmărească țintele. Specialiști din industriei chineze admit că producția interceptorului în sine este destul de simplă, însă stabilirea unei rețele eficiente de senzori, radare și control este mult mai complexă.
Mai mult, aceste sisteme pot întâmpina probleme când trebuie să gestioneze roiuri de drone lansate în același timp.
China conduce și competiția de patente anti-dronă.
Andrew White, consultant juridic specializat în brevete la firma britanică Mathys & Squire, a declarat pentru FT că instituțiile chineze au depus anul trecut cea mai mare cantitate de cereri de brevet la nivel mondial în domeniul tehnologiilor anti-dronă.
Se estimează că numărul lor a fost cu peste două ori mai mare decât cifra raportată de Statele Unite, care ocupă a doua poziție.
COMENTARII / 0