Vaccinarea copiilor scade în UE, România pe lista studiului

În urma unor avansuri majore începând cu anii 1980, pandemia de COVID‑19 a determinat ca imunizarea copiilor să prezinte semne de retragere în numeroase state europene, inclusiv România, conform unui raport lansat joi de revista The Lancet, care subliniază pericolul reînnoirii unor infecții contagioase.

Pentru această lucrare, au fost examinate nivelurile a şapte vaccinuri infantile (difterie, tetanos şi tuse convulsivă, hepatită B, meningită B, poliomielită, pneumococ, rujeolă, rubeolă) în cele 27 de ţări ale UE pe o perioadă de peste 40 de ani, între 1980 şi 2024, pe baza datelor de la OMS şi UNICEF.

Din această analiză amplă, apărută în The Lancet Regional Health, reiese „o panoramă complexă”, după cum apreciază autorii, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Citește șiNu contează doar câte ore dormi. Un studiu pe 23.000 de persoane arată de ce ora la care te culci poate afecta sănătatea mintală

Pe de o parte, UE a atins rate de vaccinare infantilă „istoric de ridicate” împotriva acestor patologii, cu o creştere substanţială pe parcursul a aproximativ 40 de ani, deşi eterogenă în funcţie de ţară. În 2024, Luxemburg şi Portugalia au atins o acoperire de cel puţin 95% pentru toate cele şapte vaccinuri, în timp ce România s-a situat sub 80%.

Studiul arată că „o deteriorare recentă, îngrijorătoare şi generalizată” s-a conturat, însă, în ultimii ani, începând cu momentul de cotitură al erei COVID-19.

În consecință, 16 state membre ale Uniunii Europene au observat o reducere a nivelurilor de imunizare pentru cel puțin patru tipuri de vaccinuri. Această tendință se manifestă în mod deosebit în Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos, România și Suedia, unde toate cele șapte vaccinuri analizate au înregistrat scăderi în ultimii ani.

Datele din Germania şi Spania au arătat, de asemenea, un regres pentru cinci din cele şapte vaccinuri infantile, în timp ce în Franţa şi Italia, acoperirea vaccinală a crescut pentru patru vaccinuri şi a scăzut pentru alte trei.

Reducerea ratei de vaccinare se aliniază cu perioada pandemiei Covid.

Cele mai pronunţate scăderi recente au fost observate în cazul vaccinărilor infantile împotriva meningitei B şi împotriva poliomielitei – în regres în 20 de ţări -, urmate de cele împotriva hepatitei B – în scădere în 18 ţări – şi împotriva difteriei, tetanosului şi poliomielitei – în diminuare în 17 ţări.

Tendințele indică o scădere a nefavorabilității referitor la imunizarea contra runeolei și rubeolei, fiind relativ mai puțin nefavorabile.

În intervalul 2019–2022, când a domnit pandemia COVID-19, majoritatea scăderilor în vaccinarea copiilor au început.

criza sanitară provocată de pandemie ar fi putut influența situația, însă studiul lor nu a fost destinat să investigheze cauzele schimbărilor vaccinale.

Ei insistă în special asupra „urgenţei” de a garanta o acoperire vaccinală ridicată şi durabilă „pentru a preveni reapariţia bolilor infecţioase”.

Pe parcursul ultimelor 50 de ani, aplicarea vaccinurilor a diminuat impactul unor afecțiuni precum tetanosul, tusea convulsivă, pneumonia, rujeola, gripa și difteria, prevenind peste 154 de milioane de decesi la nivel global, în special printre copii, subliniază studiul.

În consecință, criza generată de COVID-19 a provocat tulburări în sistemul sanitar și