Vaccinul împotriva demenței pe care unii oameni îl fac fără să știe

Mai mult de 55 de milioane de persoane suferă în prezent de demență la scară globală, iar se preconizează că cifra lor va atinge aproape 140 de milioane până în 2050. Simultan, cheltuielile pentru îngrijirea acestor persoane ar putea reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul mondial.

Tratamentele actuale oferă efecte limitate. Unele substanțe pot spori memoria sau pot încetini scăderea funcțiilor cognitive în anumite situații, însă, odată ce se manifestă simptomele, leziunile cerebrale sunt de obicei deja extinse și ireversibile.

O „experiment natural” neprevăzut

Citește și119.000 de femei vor fi screenate – Rogobete mulțumit la Cluj-Napoca

În 2013, autoritățile galeze au introdus un program național prin care persoanele în vârstă de 70 de ani primeau vaccinul împotriva zonei zoster. Programul a avut însă o particularitate care avea să devină extrem de importantă pentru cercetători: vaccinul era oferit în funcție de o limită precisă de vârstă, scrie Science Focus. Persoanele care împlineau 70 de ani începând cu 1 septembrie 2013 erau eligibile, în timp ce cele care împliniseră 70 de ani cu puțin timp înainte nu primeau vaccinul în cadrul programului.

Această diferență a generat ceea ce cercetătorii denumesc un experiment natural. În esență, indivizii aflați pe ambele laturi ale pragului de vârstă erau supuși comparării, întrucât diferența esențială dintre grupuri constăa în faptul că unele dintre ei erau eligibile pentru vaccin.

În anul 2025, epidemiologul Pascal Geldsetzer și echipa sa au examinat seturile de date și au constatat ceva esențial: persoanele care au primit vaccinul împotriva zonei zoster au avut cu aproximativ 20% șanse reduse de a dezvolta demență. În contextul studiilor privind demența, o diferență de această dimensiune este considerată semnificativă.

A 3D render shows a medical figure, with the brain highlighted.

Vaccinul poate produce efecte chiar și după ce boala apare.

Studiile ulterioare au adus o nouă presupunere. Vaccinarea nu ar putea să se limiteze doar la diminuarea probabilității de dezvoltare a demenței, ci ar putea fi legată și de o incetinire a evoluției bolii la pacienții deja diagnosticați.

Concluziile au fost comunicate și în alte țări, inclusiv Anglia, Scoția, Canada și Australia, consolidând astfel interesul oamenilor de știință.

Experții precizează că aceste descoperiri nu confirmă încă prezența unui vaccin pentru demență demonstrat definitiv. Este nevoie de cercetări clinice adiționale pentru a determina dacă vaccinul produce cu adevărat un impact direct asupra afecțiunii și pentru a înțelege mecanismul care ar putea susține această protecție.

Corelarea cu virusurile herpetice.

Ipoteza găsește și o justificare biologică potențială. De la anii 1990, cercetătorii au descoperit materialul genetic al virusului HSV-1, care cauzează herpesul labial, în neuronii unor adulți în vârstă. Mai târziu, numeroase studii au indicat o legătură între infecțiile herpetice și probabilitatea de a dezvolta Alzheimer. În plus, cercetătorii analizează dacă inflamația generată de virusuri sau reacția imună poate alimenta procesele neurodegenerative.

Vaccinul destinat zonei zoster este, în consecință, examinat nu doar din punct de vedere al protecției împotriva unei infecții dureroase, ci și pentru posibilele sale efecte asupra sănătății cerebrale.

Potențială nouă abordare în prevenirea demenței

Specialiștii lucrează simultan la vaccinuri și imunoterapii create în mod specific pentru Alzheimer și alte afecțiuni neurodegenerative. Unele dintre aceste produse vizează îndepărtarea proteinelor nocive care se acumulează în creier, în timp ce altele urmăresc să regleze inflamația și factorii infecțioși care ar putea fi responsabili pentru apariția bolii.

O cercetare nouă, efectuată de specialiști de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și în curs de evaluare inter pares în momentul publicării, a demonstrat că pacienții cu Alzheimer care au primit două doze de vaccin, cu un interval de patru săptămâni între ele, au menținut funcțiile cognitive mai stabile comparativ cu pacienții care nu au fost vaccinați.

În cazul în care aceste constatări sunt ratificate prin studii viitoare, vaccinarea ar putea reprezenta un pas semnificativ în eforturile de a împiedica sau a încetini apariția demenței.

În prezent, specialiștii subliniază că dovezile sunt promițătoare, însă nu confirmă că vaccinul împotriva zonei zoster ar putea preveni sau trata demența. Investigările progresează pentru a stabili dacă legătura observată este cu adevărat cauzală și dacă viitoarele vaccinuri ar putea constitui o armă împotriva uneia dintre cele mai dificile boli ale îmbătrânirii.