Se ridică semne de întrebare cu privire la eficiența activității fizice în procesul de pierdere a kilogramelor nedorite, potrivit cercetătorilor care examinează una dintre cele mai comune idei despre slăbit.
Potrivit cifrelor publicate de Eurostat, aproximativ trei sferturi din populația adultă a Uniunii Europene se confruntă cu problema greutății excesive, 50,6% fiind considerați supraponderali. În România, proporțiile sunt alarmante, cu 76% dintre bărbați și 58% dintre femei fiind afectați de supraponderabilitate sau obezitate. La scară globală, Organizația Mondială a Sănătății raportează că peste un miliard de adulți suferă de obezitate.
Eurobarometrului privind Sportul și activitatea fizică arată că 22% dintre românii care practică sport o fac cu scopul de a-și controla greutatea corporală. Însă, specialiștii atrag atenția că această abordare nu constituie o soluție eficientă.
Citește șiStudiu pe 371.000 de oameni: gest simplu la masă, inimă mai sănătoasă
Ce cantitate de calorii consumă un vânător și un culegător? Herman Pontzer, cercetător în antropologie la Universitatea Duke, investighează modul în care organismul uman utilizează energia de 20 de ani. O parte din studiile sale au avut ca focus comunitatea Hadza din Tanzania, una dintre ultimele grupuri de vânători-culegători care mențin acest stil de viață tradițional. În fiecare zi, membrii acestui grup parcurg distanțe de 8 până la 16 kilometri pe jos și se angajează în activități de vânătoare și culegere de hrană de la răsărit până la apus. Inițial, Pontzer se aștepta să descopere că acești oameni au un consum caloric mult mai ridicat în comparație cu un individ care petrece ziua așezat într-un scaun, însă rezultatele au arătat contrariul.
Conform datelor, cantitatea de energie utilizată zilnic de către un adult din tribul Hadza este similară cu cea a unui adult care lucrează într-un mediu de birou. Un studiu extins, care a avut loc în 2025 și a implicat peste 4.200 de participanți din 34 de țări, a arătat același tipar. Printre participanți s-au numărat persoane cu stiluri de viață extrem de variate, de la agricultori și păstori la angajați din orașe. Rezultatele au arătat că diferențele în ceea ce privește consumul de calorii au fost relativ mici și nu pot explica motivul pentru care unele populații prezintă rate ridicate de obezitate, în timp ce altele nu.
Studiul a scos la iveală o concluzie neașteptată: cantitatea zilnică de calorii arse este surprinzător de similară în rândul acestor grupuri de populație, în ciuda deosebirilor majore dintre stilurile de viață și nivelurile de activitate fizică.
„În mod surprinzător, descoperim că totalul de calorii arse pe zi este foarte similar în aceste populații, deşi stilul de viață şi nivelurile de activitate sunt foarte diferite”
, a afirmat Pontzer.
Potrivit lui Dariush Mozaffarian, director al Institutului Food is Medicine de la Universitatea Tufts din SUA, factorul decisiv îl constituie regimul alimentar, afirmând:
„Este 100% dieta!“
O abordare fizică activă nu poate contrabalansa efectele unei alimentații lipsite de echilibru.
Procesele corporale nu consumă energie în mod continuu, în ciuda unei creșteri a activității fizice. Corpul are o capacitate de adaptare care face ca, atunci când efortul fizic crește, să aibă loc o redistribuire a energiei din alte sectoare. Astfel, sunt diminuate resursele alocate unor funcții mai puțin evidente, precum procesele imunitare, reacția la factori de stres sau activitățile reproductive. În timp, cantitatea totală de energie consumată ajunge să se stabilizeze la un nivel constant.
Potrivit lui Pontzer, activitatea fizică intensivă duce la o adaptare a corpului, care ulterior va reduce cheltuielile energetice pentru procesele interne.
„Dacă ardem mai multă energie zilnic prin activitate fizică, după un timp, corpul nostru se va adapta şi va cheltui mai puțină energie pe sarcinile pe care nu le observăm în mod conştient”
, a explicat el.
Procesul denumit adaptare metabolică a facilitat supraviețuirea în medii cu resurse alimentare incerte din punct de vedere evolutiv. Astăzi, același proces limitează eficiența pierderii în greutate prin sport. Exercițiile fizice exclusive conduc, în general, la scăderi modeste în greutate, de aproximativ câteva kilograme în câteva luni, conform analizelor.
În urma unui efort fizic susținut, creșterea poftei de mâncare este o consecință frecventă, determinând consumul unor cantități mai mari de alimente decât în starea inițială. Pe de altă parte, există persoane care, după ce au efectuat o oră de activitate fizică, reduc nivelul lor de activitate pentru restul zilei, realizând astfel o compensație involuntară pentru energia cheltuită.
Un studiu comprehensiv care a investigat corelația dintre activitățile fizice aerobice și reducerea masei corporale la adulții cu greutate excesivă a arătat că rezultatele sunt pozitive, însă relativ modeste, în special atunci când obiceiurile alimentare rămân neschimbate.
În realitate, care sunt efectele activității fizice?
În ciuda faptului că nu contribuie la pierderea în greutate, activitatea fizică crește sensibilitatea organismului la insulină și reduce cantitatea de grăsime viscerală, care este asociată cu apariția bolilor cardiovasculare și a diabetului de tip 2.
Se estimează că activitatea fizică are un impact pozitiv asupra longevității, indiferent de greutatea corporală. Potrivit lui Jordan D. Metzl, în practica sa medicală se întâlnesc frecvent persoane cu o greutate puțin peste medie dar foarte active ale căror rezultate ale analizelor sunt superioare celor ale unor persoane slabe însă sedentare , aspectele cheie care diferențiază aceste persoane sunt masa musculară , densitatea osoasă și markerii metabolici .
Activitatea fizică are efecte pozitive asupra duratei de viață , Jordan D. Metzl declară că în experiența sa , persoanele cu greutate peste medie , dar foarte active au rezultate superioare la analize , comparativ cu persoane slabe , dar care nu fac mișcare , diferențele fiind date de masa musculară , densitatea osoasă și markerii metabolici .
Studiul publicat în British Journal of Sports Medicine a arătat că efectuarea unor activități fizice scurte și dese pe durata zilei are un impact pozitiv asupra condiției fizice și a sănătății cardiometabolice la persoanele cu un stil de viață sedentar. Făcând doar câteva minute de activități precum urcatul scărilor, efectuarea de genuflexiuni sau mișcări rapide în timpul pauzei de cafea, pot conduce la îmbunătățirea glicemiei, tensiunii arteriale și a funcției cognitive.
Activitatea fizică are un impact pozitiv și asupra calității somnului, reducând în același timp nivelurile de stres. De asemenea, ajută la reglarea producției de cortizol și controlează pofta de mâncare. Prin practicarea regulată a sportului, riscul de depresie scade, iar șansele de prevenire a unor tipuri de cancer și a decesului prematur cresc. Beneficii se înregistrează chiar și atunci când nu se observă modificări ale circumferinței taliei, precum îmbunătățirea profilului lipidic, scăderea inflamației cronice și creșterea sensibilității la insulină.
Deși nu duce la pierderea imediată a kilogramelor, activitatea fizică are un efect de menținere a greutății la un nivel stabil. Exercițiul fizic regulat ajută la prevenirea acumulării de kilograme în plus.
Rezultatele unei cercetări recente arată că activitatea fizică intensă este extrem de utilă pentru menținerea greutății corporale scăzute. 1.100 de participanți au luat parte la un studiu care a demonstrat că nivelul de activitate fizică are un impact redus în etapa inițială de scădere a greutății, însă joacă un rol crucial în menținerea rezultatelor pe o perioadă lungă de timp.
Procesul poate fi atribuit metabolismului bazal. Când se pierde masă corporală, organismul suferă modificări care duc la o scădere a necesarului de energie în stare de repaus, însă această scădere nu este direct proporțională cu pierderea în greutate. În esență, corpul adoptă o strategie de conservare a energiei, ceea ce îl face mai eficient în ceea ce privește stocarea energiei și favorizează revenirea la greutatea inițială. Prin exerciții fizice, acest efect poate fi atenuat, permițând stabilizarea unei noi greutăți.
Antrenamentele de forță, fie că implică greutăți, benzi elastice sau chiar și propria greutate corporală, mențin masa musculară și sporesc consumul energetic chiar și atunci când organismul este în stare de repaus. În același timp, practicarea activității fizice are un efect pozitiv asupra capacității organismului de a utiliza eficient energia, facilitând o combustie mai eficientă a glucidelor și grăsimilor și diminuând rezistența la insulină.
Întrebarea dacă activitatea fizică este eficientă pentru pierderea în greutate a devenit din ce în ce mai relevantă, în special atunci când este comparată cu soluțiile medicamentoase. Un studiu recent a arătat că anumite medicamente pentru slăbit pot fi la fel de eficiente ca și exercițiile fizice intense, cum ar fi cele practicate de un vânător din Tanzania. Cercetătorii au analizat modul în care diferite activități fizice și medicamente afectează arderea caloriilor și au descoperit că există o legătură strânsă între efortul fizic și rezultatele obținute. Însă, rămâne întrebarea dacă sportul este suficient de eficient pentru a fi considerat o soluție viabilă pentru pierderea în greutate.
În urma administrării de medicamente care acționează ca agoniști ai receptorului GLP-1, precum semaglutida (Ozempic, Wegovy) și tirzepatida (Mounjaro, Zepbound), se înregistrează scăderi considerabile în greutate într-o perioadă relativ scurtă de timp. Rezultatele studiilor STEP 1 și SURMOUNT-1 au arătat o reducere a greutății corporale cu 15%-21% în intervalul de 68-72 de săptămâni.
Deși contribuie la pierderea în greutate, aceste medicamente nu au un impact semnificativ asupra condiției fizice generale. Cercetătorii de la Universitatea din Virginia (UVA) au demonstrat că substanțele care activează receptorul GLP-1 au un efect redus asupra capacității cardiorespiratorii, un indicator cheie al longevității. Mai mult, atunci când se pierde greutate fără activitate fizică, o parte din aceasta se datorează pierderii masei musculare.
Dr. Zhenqi Liu, un medic de la Universitatea din Virginia, a atras atenția asupra unei consecințe nedorite a unor medicamente, care pot duce la scăderea masei musculare.
Muşchii, în special cei axiali, sunt esențiali pentru menținerea posturii, funcționalității fizice și stării generale de bine.
„Unii pacienți mi-au spus că simțeau că masa musculară li se topeşte în timp ce luau aceste medicamente. Aceasta este o problemă serioasă.”
Potrivit lui Jordan D. Metzl, o reducere a greutății corporale nu este un indicator al unei stări fizice optime. De fapt, masa musculară este un factor cheie în reglarea nivelului de zahăr din sânge, a rezistenței fizice și a sănătății generale pe termen lung. În plus, fără activitate fizică regulată, abandonarea tratamentului de slăbire duce adesea la reapariția kilogramelor pierdute.
Trebuie să fim atenți la produsele alimentare care au suferit prelucrări intensive!
Studiile efectuate de Herman Pontzer și echipa sa au arătat că în cazul populațiilor care consumă în mare parte alimente foarte procesate, se înregistrează un procent mai mare de grăsime corporală și o frecvență mai ridicată a obezității.
Instrumentul pentru gestionarea greutății este dieta, în timp ce exercițiul reprezintă un mijloc pentru abordarea diverselor aspecte ale sănătății, de la bunăstarea mentală la afecțiunile cardiometabolice. Potrivit lui Pontzer, „Trebuie să ne gândim la dietă şi exercițiu ca la două unelte diferite, pentru două sarcini diferite.”
„Dieta este instrumentul pentru gestionarea greutății. Exercițiul este instrumentul pentru orice altceva legat de sănătate, de la starea mintală până la bolile cardiometabolice”
, a conchis el.
În România, nivelul de activitate fizică al populației este o întrebare care ridică interes. Însă, există persoane care, prin natura muncii lor, efectuează o cantitate considerabilă de activitate fizică. Spre exemplu, un vânător din Tanzania are nevoie de o cheltuială energetică similară cu cea a unui programator din România.
Statisticile Eurobarometrului privind Sportul și activitatea fizică arată că 62% dintre români nu practică deloc sport și nici alte activități fizice, precum dansul sau grădinăritul. În fapt, România se situează pe o poziție de top în Uniunea Europeană în ceea ce privește sedentarismul. Mai exact, 82% dintre femeile din România și 90% dintre femeile cu vârsta peste 40 de ani declară că nu fac sport niciodată sau îl practică foarte rar. La rândul lor, 91% dintre bărbații cu vârsta peste 55 de ani sunt în aceeași situație.
COMENTARII / 0