În urmă cu doar câteva luni, pe eticheta șuncă (și a oricărui alt tip de mezel) se găseau adesea etichetele „fără nitriți
În prezent, pentru un număr tot mai mare de cumpărători, a evoluat într-un standard de bază pentru achiziții.
Un exemplu vine din Marea Britanie, unde Waitrose a lansat o gamă de șuncă „Fără nitriți”, după ce interesul pentru produsele fără nitriți a crescut puternic.
În decursul ultimului an, pe platforma retailerului, interogările pentru „ham nitrite free” s-au înregistrat cu 350%, iar cele pentru „nitrite free bacon” s-au ridicat cu 110%.
Schimbarea nu se restrânge la șuncă.
Vânzările celor două tipuri de bacon fără nitriți s-au ridicat cu 22% și 8% în raport cu anul precedent.
Chiar și pentru un articol atât de simplu precum o felie de șuncă în sandviș, cifrele sunt de o surpriză remarcabilă.
Se constată că conversația privind carnea procesată a părăsit sfera studiilor medicale și s-a direcționat imediat către coșul de cumpărături.
Un eșantion european, compus din 450.000 de persoane participante
În această situație se manifestă o componentă nouă de relevanță pentru studiile științifice.
O cercetare europeană, supervizată de cercetători din IDIBELL-ICO, a examinat informații provenite din EPIC, una dintre cele mai vaste investigații prospective la nivel mondial privind alimentația și cancerul.
Au fost înscriși peste 450.000 de europeni, care au fost monitorizați în medie pentru peste 14 ani.
Evidența care captează atenția este următoarea: fiecare 30 de grame suplimentare de carne procesată consumate zilnic adaugă un risc de 9% pentru adenocarcinom gastric și un risc de 13% pentru adenocarcinom esofagian.
În esență, nu ne referim la o singură masă cu șuncă sau bacon, ci la variații de consum care persistă pe termen lung.
Cercetarea consolidează dovezile deja existente, demonstrând că consumul regulat de carne procesată este asociat cu un risc sporit de cancer colorectal.
Ce reprezintă, în realitate, „carne procesată”?
În acest loc se manifestă una dintre cele mai semnificative nuanțe.
Carnea prelucrată nu se limitează exclusiv la cârnați.
Produsele incluse în această categorie sunt cele care au suferit modificări pentru a-și spori aromele sau pentru a prelungi durata de valabilitate, prin sărare, afumare, conservare sau introducerea unor substanțe conservante.
Aceasta semnalează că în aceeași categorie se regăsesc produse precum șunca, baconul și numeroase tipuri de mezeluri.
În schimb, noul studiu nu a identificat nicio legătură semnificativă între carne roșie și riscul general de cancer gastric sau esofagian.
Importanța diferenței este evidentă. Nu toate tipurile de carne se încadrează în categoria „carne procesată”, iar toate riscurile nu pot fi grupate sub aceeași etichetă.
Nitriții reprezintă o preocupare permanentă pentru cumpărători.
Nitriții se găsesc în numeroase produse din carne procesată, fiind folosiți atât pentru a prelungi termenul de valabilitate, cât și pentru a conferi anumite trăsături distincte produselor.
Existența lor s-a transformat în una dintre cele mai mari îngrijorări ale cumpărătorilor care doresc să limiteze consumul de carne procesată.
Cercetarea europeană nu confirmă că nitriții din șuncă constituie unica cauză a cancerului. Ea investighează legătura dintre consumul de carne procesată și riscul de apariție a tumorilor digestive.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat carnea procesată ca fiind carcinogenă pentru oameni, bazându-se pe dovezi epidemiologice existente, în special în ceea ce privește cancerul colorectal.
Aceasta nu indică faptul că o felie de șuncă reprezintă un pericol comparabil cu un factor major de risc, cum ar fi fumatul. Pericolul individual variază în funcție de cantitatea consumată, de frecvența acesteia și de întregul stil de viață.
Chiar și cercetătorii din studiu subliniază că riscul general este influențat de alimentație și de stilul de viață în ansamblu, și nu de un aliment unic.
Ce factori determin apariția tot mai frecventă a produselor fără nitriți?
Piața pare să reacționeze înainte ca discuția științifică să se închidă definitiv.
În cadrul cercetării, supermarketurile implicate afirmă că introducerea noii game de șuncă fără nitriți reprezintă un răspuns la cererea consumatorilor.
În paralel, interesul pentru bacon fără nitriți a crescut deja cu două cifre.
Numerele de căutare reprezintă probabil cea mai eficientă măsură a modificării comportamentului: +350% în ceea ce privește șunca fără nitriți în decursul unui an.
Și, în consecință, magazinele de tip supermarket au început să se adapteze la această solicitare.
În ce măsură influențează 30 de grame?
Este esențial să se realizeze o diferențiere clară între creșterea relativă a riscului și riscul absolut.
9% și 13% nu înseamnă că o persoană care adaugă zilnic 30 de grame de șuncă la dieta sa are automat o șansă de 9% sau 13% de a dezvolta cancer.
În datele analizate, s-a evidențiat o creștere relativă a riscului legată de un consum suplimentar de 30 de grame pe zi.
Astfel, ceea ce spun cercetătorii este mult mai ușor de înțeles decât ar indica un titlu alarmist: mai puțină carne procesată, mai multe alimente proaspete și o dietă variată.
Organizațiile de sănătate publică au început să sugereze restricționarea ingerării cărnii procesate. În plus, cercetarea recentă furnizează probe suplimentare privind două tipuri de cancer digestiv, completând schema pe care specialiștii o conturează de mult timp.
Aceasta nu constituie o relatare despre „șunca otrăvitoare”.
Aici, de fapt, se află cea mai fascinantă secțiune.
Nu există niciun instant în care o persoană să se alimenteze cu o felie de șuncă și să „face cancer”.
Cancerul apare ca urmare a unui proces complex, în care participă alimentația, stilul de viață, genetica, vârsta și numeroși alți factori.
350% reprezintă creșterea căutărilor pentru șuncă fără nitriți. În același timp, un supermarket a început să introducă produse noi pentru a satisface această cerere, iar transformarea nu mai rămâne exclusivă laboratoarelor de cercetare.
Ea s-a materializat pe raft.
COMENTARII / 0