La 15 aprilie 2026, președinta executivului european, Ursula von der Leyen, a făcut publică declarația că tehnologia destinată verificării vârstei utilizatorilor în mediul online, dezvoltată sub egida Comisiei Europene, este pe punctul de a fi lansată. Protejarea copiilor în spațiul virtual a constituit punctul central al mesajului său, obiectiv pe care Comisia Europeană și l-a propus cu fermitate și care a căpătat o nouă dimensiune odată cu pozițiile exprimate de anumite state membre în legătură cu interzicerea accesului minorilor la platformele de socializare. Într-un ton cât se poate de hotărât, Ursula von der Leyen a afirmat:
no more excuses
și a subliniat că platformele online care nu ne protejează copiii vor fi trase la răspundere .
În esență, această strategie reprezintă mai mult decât o declarație politică formală, fiind fundamentată pe o abordare sistematică a Comisiei Europene. La o lună de la anunțul inițial, pe 26 martie 2026, Comisia Europeană a făcut publice rezultatele parțiale ale unei investigații ample, care a evaluat modul în care operatorii de site-uri pentru adulți (cu conținut explicit) respectă Regulamentul 2022/2065 privind serviciile digitale. Rezultatele au arătat că simpla afirmație a utilizatorilor că au peste 18 ani nu constituie o metodă viabilă pentru a împiedica accesul minorilor la conținut potențial dăunător. Acest fapt a dobândit și o recunoaștere juridică pertinentă. În contextul actual, unde regulile nu specifică o soluție de protecție anume, ci doar impun adoptarea unor măsuri adecvate, se estimează că soluția tehnică propusă de Comisie pentru verificarea vârstei online va stabili standardul pentru protecția minorilor. Utilizarea soluției Comisiei nu este obligatorie; alte soluții tehnice similare pot fi folosite atâta timp cât demonstrează un nivel corespunzător de eficacitate. În consecință, mecanismele care nu se bazează pe metoda Comisiei ar putea fi considerate inadecvate, supuse unor posibile sancțiuni.
Consecințele implementării acestui standard nu se vor limita la platformele mari sau rețelele sociale, ci se vor extinde și asupra altor servicii, verificarea vârstei fiind așteptată să devină o cerință obligatorie pentru accesarea unor servicii precum comenzile online de produse alcoolice sau achiziționarea de jocuri. De asemenea, acest standard va fi aplicat pentru a verifica vârsta necesară pentru un consimțământ valabil în conformitate cu legislația privind protecția datelor. Ca urmare, impunerea acestui standard tehnic de către Comisie va avea un impact asupra tuturor întreprinderilor care desfășoară comerț online cu produse sau servicii restricționate în funcție de vârstă. În cazul în care aceasta va fi abordarea viitoare a autorităților competente, europene sau naționale, atunci modul în care utilizăm internetul se va schimba, deoarece cel puțin o parte din site-uri sau platforme vor fi nevoite să abandoneze simpla declarație a utilizatorului privind vârsta minimă și să implementeze un sistem eficient de verificare a vârstei. În
unele cazuri
, precum platformele cu conținut pornografic, cerințele sunt clare, însă dificultăți pot apărea în ceea ce privește stabilirea conținutului dăunător minorilor și diferențele dintre reglementările naționale, de exemplu, nivelul diferit de vârstă impus.
Numeroase studii au scos deja la iveală anumite slăbiciuni ale mecanismului tehnic conceput de Comisia Europeană. Dincolo de problemele tehnice care pot fi soluționate, există însă anumite aspecte fundamentale care necesită o examinare atentă. Pe de o parte, așa cum am menționat anterior într-un articol, în conformitate cu actuala structură constituțională, statul și Uniunea Europeană sunt obligate să sprijine părinții în creșterea și educarea copiilor, fără a putea exercita un control excesiv în acest domeniu. Pe de altă parte, nu trebuie neglijată posibilitatea ca numeroase platforme sau site-uri să adopte o abordare excesiv de prudentă și să solicite verificarea vârstei drept măsură de precauție împotriva unor posibile sancțiuni, chiar dacă conținutul lor nu este dăunător minorilor, ceea ce ridică anumite semne de întrebare privind repercusiunile nedorite pe care le-ar putea avea, pe termen mediu și lung, verificarea vârstei în spațiul online.
În prezent, rămâne incertă strategia pe care o vor adopta instanțele responsabile cu evaluarea compatibilității acestor măsuri cu drepturile esențiale. 27 iunie 2025 marchează o dată importantă în acest context, odată cu cazul Free Speech Coalition, Inc et. al. v. Paxton, care a stabilit că o lege din Texas, ce solicita verificarea identității utilizatorilor de site-uri cu conținut explicit prin documente oficiale, carduri de credit sau servicii digitale de confirmare a vârstei, este compatibilă cu libertatea de exprimare, potrivit Curții Supreme a Statelor Unite. În România, o decizie relevantă este Decizia Curții Constituționale nr. 498/2018, care a stabilit că impunerea condiționării serviciilor medicale de acordul pentru prelucrarea datelor prin dosarul electronic de sănătate nu este constituțională. O reglementare care solicită dovada vârstei în mediul online pentru situații specifice nu ar trebui să încalce automat dreptul la viață privată, dacă este însoțită de garanții suficiente pentru protecția confidențialității.
În prezent, companiile care au obligația legală de a nu vinde produse sau servicii destinate minorilor în conformitate cu legile românești sau cu dreptul UE se confruntă cu o incertitudine considerabilă. Potrivit Comisiei Europene, menționarea vârstei minime în termenii de utilizare ai unui site web nu mai este considerată suficientă pentru a garanta respectarea normelor aplicabile. Se așteaptă o extindere a standardelor elaborate de Comisie în contextul Regulamentului privind serviciile digitale către alte domenii, cel puțin.
Nu au fost oferite detalii pentru parafrazare.
Pentru mai multe informații, consultați următorul link: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/STATEMENT_26_817
Pentru mai multe informații, consultați următoarele surse:
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_26_722
și articolele de la
Tech Policy Press la adresa
https://www.techpolicy.press/the-eus-age-verification-fix-creates-more-problems-than-it-solves/
sau
https://www.politico.eu/article/eu-brussels-launched-age-checking-app-hackers-say-took-them-2-minutes-break-it/.
De asemenea, puteți consulta articolul de la
HotNews
https://hotnews.ro/interzicerea-accesului-minorilor-la-retelele-sociale-poate-decizia-politica-sa-imbrace-haina-juridica-2172143.
- Hotărârea Curții Supreme poate fi găsită aici: https://www.supremecourt.gov/opinions/24pdf/23-1122_3e04.pdf
- Decizia Curții Constituționale este disponibilă la: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/07/Decizie_498_2018.pdf
Articolul prezentat este scris de Constantin Cosmin Pintilie, care ocupă funcția de Managing Associate, iar adresa sa de email profesională este [email protected].
Articolul prezentat este susținut de STOICA & Asociații, care a acordat sprijin pentru realizarea acestuia.
COMENTARII / 0