Venituri suplimentare și libertatea de a alege: ce îi atrage pe români la munca prin platforme digitale

În rândul tot mai mulți români, ideea de loc de muncă nu se reduce la un program fix, la un birou, la un superior direct...

În rândul tot mai mulți români, ideea de loc de muncă nu se reduce la un program fix, la un birou, la un superior direct și la opt ore pe zi, ci oferă și libertatea de a decide când, cât și în ce mod să își desfășoare activitatea.

activitatea freelance, serviciile de livrare prin intermediul platformelor și serviciile de partajare a vehiculului au modificat modul în care indivizii percep activitatea profesională.

Aceste activități nu sunt considerate exclusiv soluții temporare, ci reprezintă alternative prin care indivizii pot câștiga venituri, își pot structura programul și pot integra munca cu alte responsabilități.

Citește șiNoile reguli Airbnb intră în vigoare de săptămâna viitoare. Turiștii nu vor mai fi obligați să spele vasele sau să ducă gunoiul

Conform unui studiu efectuat de Ipsos pentru Wolt, 74% dintre cetățenii români manifestă o perspectivă favorabilă față de programul de muncă flexibil oferit prin intermediul platformei.

Mai mult, 92% consideră că lucrătorii care activează pe platforme digitale ar trebui să aibă libertatea de a stabili singuri cât timp și efort vor dedica activității.

Termenul „freelancing” nu este recunoscut ca concept oficial în normele juridice românești, însă activitatea se manifestă sub diverse variante și este reglementată indirect de Codul Fiscal prin categoria „venituri din activități independente”. În esență, statul nu te împiedică să desfășori activitatea pe cont propriu.

Schimbare de mentalitate: de la stabilitate cu orice preț la libertatea de a alege

În România, jobul tradițional a fost asociat mult timp cu siguranța: contract de muncă, program fix, venit predictibil și reguli clare.

Modelul acesta continuă să fie important, însă nu mai reprezintă singurul punct de referință.

Rezultatele sondajului indică că cetățenii români nu dezaprobă angajarea clasică, însă doresc ca oamenii să aibă libertatea de a alege. Mai exact, 49% susțin că ambele tipuri de activitate, atât angajarea tradițională, cât și cea independentă, ar trebui să fie accesibile lucrătorilor de pe platforme digitale.

Această atitudine arată o schimbare de mentalitate. Pentru o parte importantă a populației, flexibilitatea nu mai este un beneficiu secundar, ci o condiție importantă pentru a putea lucra în ritmul propriu.

Când s-a întrebat ce tip de colaborare ar prefera dacă ar lucra prin platforme digitale, 64% dintre Români au răspuns că doresc să opteze pentru o activitate independentă, având libertatea de a stabili atât momentul, cât și volumul și modul de lucru.

În schimb, 31% ar alege un contract de muncă, care asigură o stabilitate sporită și garanții suplimentare, însă cu un program fix și cu control al performanței.

Distincția este semnificativă. Aceasta indică faptul că, pentru numeroși indivizi, independenta are o importanță considerabilă, în special când activitatea profesională nu reprezintă singura ocupație din existența lor.

Românii consideră că principalele beneficii sunt extrem de practice.

În sondaj, 61% consideră că veniturile suplimentare reprezintă un beneficiu al activității pe platforme digitale. 52% subliniază oportunitatea de a decide momentul de lucru, iar 47% menționează că poți lucra atât cât îți dorești, fie mult, fie puțin.

Tinerii vor dobândi o autonomie sporită în cadrul pieței de muncă.

Sondajul arată existența unor diferențe între generații, însă nu există o ruptură totală.

Cel mai optimist punct de vedere față de programul de muncă flexibil se observă la românii cu vârsta între 18-34 ani, unde 79% îl apreciază pozitiv.

În segmentul de vârstă 35-54 ani, proporția atinge 72%, iar pentru grupul 55-75 ani aceasta se ridică la 74%.

În concluzie, tinerii reprezintă grupul cel mai entuziast, însă flexibilitatea nu se limitează doar la această categorie de vârstă. Această caracteristică este apreciată și de persoanele din generații mai în vârstă, probabil pentru că satisface nevoi distincte: un venit suplimentar, un program adaptabil, autonomie sau posibilitatea de a completa alte activități.

Analiză europeană privind angajații din platformele digitale de livrare

Copenhagen Economics a efectuat un studiu la nivel european privind lucrătorii din platforme digitale de livrare, evidențiind importanța majoră a flexibilității. Conform raportului, 67% dintre respondenți consideră că programul flexibil reprezintă unul dintre motivele principale pentru alegerea acestei activități.

În plus, 72% dintre angajați recurg la livrări ca activitate suplimentară, în paralel cu alte ocupații, cursuri de studiu sau sarcini profesionale.

Studiul mai arată că mulți lucrători văd livrările ca pe o activitate pe care o pot organiza în funcție de programul lor, mai degrabă decât ca pe un job tradițional cu normă întreagă.

Perspectiva aceea apare și în răspunsurile românilor din sondajul Ipsos. Aceștia subliniază că flexibilitatea este apreciată deoarece le oferă posibilitatea de a concilia activitatea profesională cu alte priorități.

Adaptabilitate și asistență pentru angajații din platforme digitale

În cadrul dezbaterilor europene, tema autonomiei în activitatea profesională este însoțită de cea privind asigurarea drepturilor lucrătorilor în mediul digital. Slovacia, primul stat membru care a transpus Directiva europeană referitoare la munca pe platforme, reprezintă un caz de referință: soluția adoptată menține opțiunea de a desfășura o activitate independentă reală și adaugă protecții suplimentare pentru angajați.

Indivizii care desfășoară activitatea prin intermediul platformelor nu sunt clasificați automat ca angajați. Cadrul lor profesional variază în funcție de prezența, în realitate, a unor mecanisme de coordonare și supraveghere din partea platformei. Lucrarea independentă poate persista, chiar și în scheme în care persoanele decid momentul de activitate și tipul de sarcini pe care le preiau.

Protecția se extinde și la modul în care tehnologia modelează activitatea profesională. Reglementările recente oferă detalii suplimentare privind sistemele automate, supravegherea umană și dreptul la clarificări și la revizuirea deciziilor. Deciziile privind suspendarea sau închiderea unui cont trebuie să fie luate de o persoană. Aceste măsuri protecționale se adresează atât angajaților, cât și celor care desfășoară activități independente.

În cazul Slovaciei, se demonstrează că posibilitatea de a organiza activitatea profesională poate rămâne intactă, în timp ce se adaugă un nivel sporit de claritate și asistență pentru angajați.

Efectele pentru angajatori

Pentru angajatori, această schimbare de gândire reprezintă o preocupare majoră. Când tot mai mulți indivizi valorizează flexibilitatea și autonomia, piața forței de munc

Un program strict și absența libertății de decizie pot constitui obstacole în recrutarea personalului, în special printre tineri.

Competitiv fiind un obiectiv, aceștia pot fi nevoiți să introducă o flexibilitate sporită: program hibrid, intervale de lucru variabile, autonomie extinsă și obiective bine definite în loc de controlul constant al timpului.

Totodată, este esențial să recunoaștem că flexibilitatea nu implică absența responsabilității.

Mulți lucrători consideră că aceasta le oferă o șansă de a munci mai eficient, într-un ritm compatibil cu viața personală.

© G4Media.ro.

COMENTARII / 0