Veștea refuzat: Ce urmează? Nicușor Dan, așteptat să acționeze

În urma respingerii de către Parlament a premierului desemnat Adrian Veștea, se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să inițieze o nouă serie de discuții cu formațiunile politice parlamentare.

Decizia de luni seară, care a înregistrat 189 de voturi pentru Veștea, insuficiente pentru a atinge pragul de 233, marchează sfârșitul primei încercări de a forma un nou Guvern. Eugen Tomac și-a retras mandatul înainte de a fi prezent în Parlament, ceea ce înseamnă că, în conformitate cu legislația în vigoare, această situație nu constituie o nominalizare separată.

În conformitate cu prevederile Constituției, șeful statului are obligația de a convoca o nouă rundă de discuții cu reprezentanții partidelor, anterior efectuării unei a doua propuneri pentru funcția respectivă.

Citește șiSusținătorii independenței în Québec învinge în alegerile provinciale

În urma respingerii guvernului Veștea, liderii formațiunilor politice și-au exprimat opiniile, însă atenția se îndreaptă acum către posibila schimbare a lui Nicușor Dan. Deocamdată, scenariile sunt încă incerte.

„Ce urmează”

a devenit întrebarea zilei.

• se așteaptă o decizie
• se vehiculează diverse ipoteze

În prezent, două posibile soluții se află în atenția celor implicați în discuții, fiind anterior prezentate de către Ilie Bolojan, fostul premier. Acestea au fost sugerate de președintele Partidului Național Liberal ca posibile căi de ieșire din impas.

Președintele PNL a propus două variante pentru rezolvarea conflictului.

În urma respingerii guvernului Veștea, scenariile de lucru includ posibilitatea unui guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. Se consideră că Ilie Bolojan ar putea să nu mai fie propus pentru poziția de premier. Într-o emisiune televizată duminică la Digi, el a menționat:

„A fost o discuție pe această temă și eu nu mă cramponez, sub nicio formă, de poziția de premier”

. Această declarație a fost făcută după o discuție pe această temă.

În urma calculelor parlamentare, PNL deține 76 de reprezentanți, USR are 59 de reprezentanți, în timp ce UDMR numără 31 de reprezentanți. Împreună, cele trei formațiuni politice adună 166 de voturi, ceea ce este considerabil sub limita de 233 necesară pentru aprobarea guvernului.

Sorin Grindeanu a făcut publică o declarație în cursul serii de luni, potrivit căreia PSD nu este dispus să sprijine un guvern PNL-USR-UDMR cu o majoritate restrânsă.
Într-o reacție promptă, Robert Sighiartău, secretar general al PNL, i-a adresat o solicitare de demisie.

Este evident că voturile exprimate de cei 76 de membri ai PNL nu constituie o acțiune izolată, deoarece partidul a stabilit deja că cei care vor decide să ignore decizia internă și vor vota în favoarea guvernului Veștea vor fi excluși. Informații apărute în G4Media arată că 15 parlamentari din PNL au acordat votul lor luni seara.

În urma respingerii guvernului propus de Veștea, se discută despre posibilele evoluții politice. Reacțiile liderilor partidelor au fost deja exprimate, însă atenția se îndreaptă acum către o posibilă schimbare în postura lui Nicușor Dan. În acest context, au fost conturate mai multe scenarii de lucru.

O altă posibilitate pe ordinea de zi a discuțiilor o reprezintă constituirea unui guvern având ca nucleu central PSD. Deși PNL și USR au adoptat anterior multiple hotărâri interne prin care respingeau încheierea unei noi alianțe cu PSD, duminică seara, Ilie Bolojan a lăsat posibilitatea ca un astfel de guvern să primească sprijin.

Într-un scenariu ipotetic, o discuție privind această posibilitate ar putea avea loc la sugestia președintelui României și cu acceptul celorlalte formațiuni politice, însă nu este momentul să se poarte un astfel de dialog despre anumite persoane, a declarat liderul PNL la Digi24.

„În condițiile în care s-ar ajunge la o astfel de situație, la propunerea președintelui României și cu acordul celorlalte partide, se poate discuta asta, dar nu doresc să mă apuc să discut de persoane în momentul de față”

Kelemen Hunor a exprimat opinia că partidul său este receptiv la posibilitatea de a sprijini un guvern condus de o singură forță politică, în acest caz, PSD.

Nu există nicio problemă în ceea ce privește disponibilitatea sa, a afirmat Kelemen Hunor, adăugând că

„Absolut, oricând. Dacă e un guvern monocolor cu o majoritate transparentă, de ce nu?”

.

Pentru a constitui singur un guvern, PSD cu un număr de 127 de parlamentari, are nevoie de 106 voturi suplimentare. Acesta fiind un număr crucial pentru îndeplinirea obiectivului.

AUR se pronunță în favoarea organizării unor alegeri anticipate.

Într-un moment în care se părea că Adrian Veștea avea sprijinul necesar pentru aprobarea cabinetului său, reprezentanții AUR au părăsit sala și au absentat de la procedura de votare pentru învestirea guvernului.

George Simion a făcut publice de mai multe ori intențiile formațiunii sale, afirmând că Alianța pentru Unitate și Solidaritate este pregătită să preia puterea în urma unui acord cu Nicușor Dan.
Parlamentarii AUR sunt în număr de 90.

Implicarea AUR într-un guvern al României a fost considerată de Nicușor Dan o „linie roșie”.

În plus, AUR a solicitat organizarea de alegeri anticipate și suspendarea președintelui.

În situația în care Parlamentul respinge două propuneri de prim-ministru, Președintele are posibilitatea de a dizolva Parlamentul și de a convoca alegeri anticipate. Însă, potrivit Constituției, această decizie este facultativă, nefiind o obligație.

Nicușor Dan

nu a discutat vreodată despre posibilitatea de a recurge la această măsură.

În urma calculelor efectuate în cadrul Parlamentului, au devenit clare anumite scenarii.

Pentru a fi învestit, un guvern necesită sprijinul a cel puțin 233 de parlamentari. În configurația actuală, locurile în Parlament sunt distribuite în felul următor:

Componența Parlamentului este următoarea:

• PSD, cu un număr de 127 de parlamentari
• AUR, care deține 90 de parlamentari
• PNL, cu 76 de parlamentari în Parlament
• USR, având 59 de parlamentari
• UDMR, cu 31 de parlamentari
• Grupul Neafiliaților, format din 23 de parlamentari
• Grupul Minorităților Naționale, cu 17 parlamentari
• Uniți pentru România, cu 15 membri
• Grupul S.O.S România, de asemenea cu 15 membri
• Grupul Pace-Întâi România, care are 11 senatori