Viață microbiană de 20.000 de ani, găsită sub crater de asteroid

Descoperirea unei echipe de cercetători din Coreea de Sud a scos la iveală existența unor urme de viață microbiană, vechi de 20.000 de ani, într-un crater format în urma impactului unui asteroid, ceea ce ar putea schimba perspectiva oamenilor de știință asupra originilor și evoluției inițiale a vieții pe Pământ, după cum informează Mediafax.

Informația, dezvăluită de Science Alert, a scos la iveală o descoperire efectuată în regiunea Hapcheon, într-o zonă circulară cunoscută sub numele de bazinul Jeokjung-Chogye, despre care se crede acum că este un crater de impact rezultat din prăbușirea unui asteroid cu aproximativ 42.000 de ani în urmă.

Informații suplimentare sunt oferite mai jos în cadrul articolului.
Continuarea articolului este prezentată ulterior.

Citește șiPană majoră a Revolut, care are probleme în România și alte țări. Mesajul companiei

– articolul continuă mai jos –

nu este cazul să fie reprodus aici deoarece nu există un text care să continue după această propoziție.

În nord-vestul craterului, geologii au dat peste stromatolite, adică structuri în strate formate din activitatea unor microorganisme de tip cianobacterii, care sunt considerate a fi printre cele mai vechi urme ale existenței vieții pe Terra, având o vechime de peste 20.000 de ani.

Condițiile hidrotermale care au dus la apariția acestor formațiuni au fost generate chiar de impactul asteroidului. În urma ciocnirii, o cantitate imensă de energie a fost eliberată, provocând încălzirea scoarței terestre și a apei care s-a acumulat ulterior în crater, rezultând un lac fierbinte care a rămas activ pentru o perioadă de zeci de mii de ani.

Jaesoo Lim, un geolog de la Institutul Coreean de Geoștiințe și Resurse Minerale (KIGAM), a afirmat că descoperirea reprezintă prima dovadă complexă că stromatolitele ar fi putut apărea în lacuri hidrotermale formate în urma ciocnirilor cu asteroizi.

„Astfel de medii ar fi putut oferi condiții favorabile pentru ecosistemele microbiene timpurii”

, a adăugat el, sugerând că aceste impacturi ar fi putut juca un rol crucial în dezvoltarea vieții microbiene primitive.
El a mai declarat:

„Aceasta este prima dovadă complexă care sugerează că stromatolitele s-ar fi putut forma în lacuri hidrotermale create de impacturile cu asteroizi”

.

Studiul chimiei stromatolitelor a scos la iveală prezența unor cantități mici de europiu, un element a cărui apariție este strâns legată de activitatea hidrotermală din trecut. În compoziția sedimentelor au fost găsite concentrații mari de calciu, calcit și sulf, care sunt asociate cu microorganismele ce pot supraviețui în medii cu temperaturi ridicate.

23.400 și 14.600 de ani în urmă sunt intervalele de timp în care stromatolitele s-au format, potrivit metodei de datare cu radiocarbon. Aceasta înseamnă că lacul hidrotermal generat de impact a persistat timp de câteva zeci de milenii.

Se pare că impactul asteroizilor asupra planetei noastre în trecut a avut consecințe mai puțin distructive decât se credea, potrivit unei descoperiri recente care susține o ipoteză fascinantă.
Această ipoteză sugerează că ciocnirile cu asteroizi ar fi putut juca un rol mai complex în evoluția timpurie a Pământului, posibil oferind condiții prielnice pentru apariția sau dezvoltarea vieții, pe lângă efectele lor distructive bine cunoscute.

Se consideră că, într-un trecut îndepărtat, acum aproximativ 4 miliarde de ani, când bombardamentele erau extrem de frecvente, planeta noastră ar fi putut avea multiple „adăposturi” efemere pentru microorganisme.
Cercetătorii propun ipoteza că aceste sisteme ecologice microbiene primitive ar fi putut juca un rol esențial în generarea oxigenului care a apărut în atmosfera Pământului în acea perioadă.

La o perioadă extrem de îndepărtată, cu 2,4 miliarde de ani în urmă, compoziția atmosferei de pe Pământ era caracterizată printr-o prezență foarte scăzută de oxigen. Cercetătorii sunt de părere că apariția primelor organisme capabile de fotosinteză, printre care se numără și cianobacteriile, a reprezentat un factor decisiv în modificarea substanțială a configurației atmosferei. Mai mult decât atât, sunt evidențe care sugerează că anumite microorganisme implicate în formarea stromatolitelor eliberau oxigen ca rezultat al proceselor lor metabolice.

Ipoteza potrivit căreia ciocnirile cu asteroizi ar fi putut crea mici „oaze de oxigen” în diverse regiuni ale Pământului primordial pare să se susțină, în cazul în care rezultatele cercetărilor se dovedesc a fi corecte. Aceste ciocniri cu asteroizi ar fi putut, așadar, favoriza apariția și dezvoltarea vieții microbiene în 20.000 de ani, prin crearea unor astfel de „oaze de oxigen”.