Irlanda, țara care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a depus sâmbătă, 10 octombrie,
Proiectul de buget propus de Irlanda reduce suma totală cu 159 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Noua propunere, concepută de președinția irlandeză a Consiliului UE, vizează deschiderea dialogului între cele 27 de state membre, care se află în două grupuri cu priorități greu de armonizat. Pe de o parte, țările contribuabile nete solicită o reducere majoră a cheltuielilor europene, în timp ce națiunile din sud și est, România inclusă, încearcă să asigure fondurile pentru agricultură, infrastructură și dezvoltare regională.
Citește șiProtestele din Franţa se extind şi în Belgia. Violențe la Bruxelles și Liege
Documentul irlandez, cunoscut în jargonul european drept „Negotiating Box” sau „Nego-box”, propune o diminuare de aproximativ 8% a bugetului european. Comparativ cu ultima variantă de negociere, prezentată în luna iunie de Cipru.
Proiectul deschide scena pentru reuniunea europeană programată pe 15-16 octombrie, unde liderii din cele 27 de state vor căuta să stabilească un acord asupra mărimii și a priorităților bugetului UE.
Reduceri de amploare: 75 de miliarde de euro vor fi scoase din banii alocați competitivității.
Irlanda a decis să direcționeze majoritatea tăierilor către noile priorități europene, pentru a nu diminua finanțările tradiționale, pe care multe state membre le consideră esențiale.
75 de miliarde de euro reprezintă reducerea cea mai semnificativă, concentrată asupra fondurilor destinate competitivității economice. În plus, se prevede eliminarea a 38 de miliarde de euro din bugetul pentru ajutor extern și dezvoltare, iar cheltuielile administrative ale Uniunii ar scădea cu 10 miliarde de euro.
Reducerea competitivității este extrem de sensibilă, deoarece Bruxellesul încearcă să atragă investiții suplimentare pentru avansarea industriei europene, cercetării, inovației și tehnologiilor de vârf. Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni crescânde din partea economiilor americană și chineză, iar îmbunătățirea competitivității a devenit o prioritate strategică pentru instituțiile europene.
În contextul finanțării externe, scăderile ar putea influența programele prin care UE oferă sprijin statelor partenere, cooperării internaționale, dezvoltării și țărilor din vecinătate.
Dublinul sugerează, de asemenea, eliminarea unei rezerve de urgență financiară, denumită „EU Facility cushion”, care ar fi permis Comisiei Europene să mobilizeze bani suplimentari pentru situații neprevăzute în timpul exercițiului bugetar.
România se situează printre țările care nu sunt supuse reducerilor directe la fondurile pentru agricultură și coeziune.
Una dintre cele mai semnificative clauze ale compromisului irlandez constă în păstrarea finanțării pentru Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune, care, împreună, reprezintă aproximativ jumătate din bugetul Uniunii Europene.
Această hotărâre constituie o concesie acordată grupului informal „Prietenilor Coeziunii”, în care România participă alături de alte state din sudul și estul Europei. În total, 17 națiuni din cadrul acestui grup au pus accent pe protejarea fondurilor destinate reducerii diferențelor economice și sociale dintre regiunile europene.
În cazul României, obiectivul este semnificativ. Fondurile de coeziune constituie o sursă esențială de capital pentru construirea și actualizarea infrastructurii, îmbunătățirea comunităților locale, rețelele de apă și canalizare, proiectele de mediu și alte investiții publice.
Politica Agricolă Comună oferă sprijin financiar fermierilor și susține finanțarea programelor de dezvoltare rurală.
Germania, împreună cu statele dezvoltate, refuză să accepte compromisul:
„Mai puțin La La Land financiar”
Irlanda a propus reduceri semnificative, însă primele răspunsuri din partea statelor care favorizează un buget mai restrâns sugerează că noua propunere se îndepărtează de un compromis satisfăcător.
Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia se numără printre statele care au cerut reducerea bugetului european cu câteva sute de miliarde de euro față de propunerea inițială, de aproape două trilioane de euro.
Aceste țări susțin că Uniunea Europeană nu poate continua să crească contribuțiile naționale pentru a susține în același timp politicile tradiționale și noile priorități strategice.
Conform POLITICO, un diplomat european a calificat propunerea irlandeză ca fiind o dezamăgire, argumentând că actul subliniază reglementările din secolul precedent, fără a pregăti Uniunea pentru provocările din secolul XXI.
„Această
Controverse legate de taxele noi din Uniunea Europeană. Bruxellesul solicită încă 66 de miliarde de euro.
Un alt aspect esențial al discuțiilor se referă la modul în care Uniunea Europeană își va susține bugetul, evitând dependența exclusivă de contribuțiile directe ale statelor membre.
Irlanda a păstrat, în mare măsură, pachetul format din cinci noi resurse proprii inițiat anul precedent de Comisia Europeană, care ar trebui să aducă aproximativ 66 de miliarde de euro în bugetul comunitar.
În cadrul discuțiilor s-au menționat, printre altele, introducerea unei contribuții pentru marile companii, denumită CORE, și utilizarea veniturilor obținute din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii de carbon, ETS.
Aceste mecanisme au generat, totuși, rezistență din partea unor guverne europene, care se îngrijorează de impactul economic și de majorarea sarcinii fiscale.
În efortul de a diminua disparitățile, Irlanda propune implementarea treptată a unor contribuții ETS dedicate statelor mai puțin dezvoltate și majorarea fondurilor europene obținute prin mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, care se aplică importurilor cu emisii ridicate.
Franța a cerut introducerea unor noi fluxuri de venit, printre care taxele impuse marilor companii digitale, operatorilor de pariuri online și firmelor din sectorul criptomonedelor, iar aceste inițiative sunt susținute de Parlamentul European.
António Costa, președintele Consiliului European, intenționează să valorifice întâlnirile din săptămâna viitoare pentru a stabili un pachet de resurse proprii acceptabil pentru guvernele europene.
Nicușor Dan a programat o întâlnire înainte de negocieri. Ce va solicita România la Bruxelles?
România a stabilit deja poziția pentru negocierile europene. În ziua de vineri, 9 octombrie, președintele Nicușor Dan a chemat o întâlnire de lucru la care au participat oficiali guvernamentali, specialiști tehnici din diferite ministere și reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană.
Potrivit Administrației Prezidențiale, Bucureștiul va susține un buget european ambițios, care să protejeze finanțările pentru agricultură și coeziune, două instrumente considerate esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare.
„România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună”, a transmis Administrația Prezidențială.
România solicită majorarea finanțării pentru întărirea capacității de apărare a Uniunii Europene, concentrându‑se în special pe Flancul Estic și pe zona strategică a Mării Negre.
Motivul pentru care negocierile se dovedește a fi atât de dificile este că UE trebuie să plătească datoriile din pandemie.
Într-un cadru financiar tensionat, negocierile privind bugetul european viitor se desfășoară, iar Uniunea trebuie să asigure finanțarea noilor priorități și să înceapă rambursarea datoriilor pentru redresarea economică post-pandemie COVID-19.
Propoziția inițială a Comisiei Europene includea un buget de aproape două trilioane de euro, echivalează cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Din acea sumă, în jur de 168 de miliarde de euro erau destinate serviciului datoriei legate de programul european de redresare post-pandemică.
În contextul statelor contributoare nete, aceste obligații servesc ca un motiv adițional în susținerea restricționării cheltuielilor.
Pe de altă parte, țările care primesc alocații europene considerabile afirmă că diminuarea bugetului ar putea perturba creșterea economică, investițiile în sectorul public și abilitatea Uniunii de a face față noilor crize.
Se apropie sesiuni de negociere cruciale. Orice stat are capacitatea de a paraliza bugetul european.
În duminică, 11 octombrie, ambasadorii tuturor celor 27 de state membre vor analiza propunerea irlandeză recentă, în contextul pregătirilor pentru reuniunea Consiliului European ce se va desfășura la Bruxelles pe 15-16 octombrie.
În încercarea de a preveni îngreunarea discuțiilor, liderii europeni lucrează la un consens politic ce trebuie stabilit până la sfârșitul anului 2026, având în vedere alegerile programate pentru 2027 în diverse state membre, printre ele Franța, Polonia și Italia.
„Acordul rămâne încă îndoielnic.” Cadrul Financiar Multianual trebuie să fie aprobat cu unanimitate de statele membre, sub condiția obținerii consimțământului Parlamentului European. Astfel, fiecare guvern are puterea de a împiedica adoptarea bugetului.
Negocierile se dovedesc dificile, iar Parlamentul European adoptă o poziție în care cere un buget mai mare decât cel inițial prezentat de Comisia Europeană, și nu unul inferior.
Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, afiliat la Partidul Popular European și raportor al Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, a precizat în prealabil că legislația UE va adopta doar un buget ce satisface provocările Uniunii și oferă fonduri adecvate pentru susținerea priorităților sale, aprobă doar dacă acestea sunt suficient de robuste.
COMENTARII / 0