România trebuie să se pregătească pentru prețuri foarte mari la electricitate în iarna și primăvara anului 2027, a avertizat marți Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. El a invocat oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, lipsa unei perspective clare de repornire și prețurile ridicate ale gazelor din Europa, dar a afirmat că sistemul energetic românesc s-a dovedit mai rezilient decât se anticipa.
ACTUALIZARE 13:10 Cristian Bușoi a prezentat marți interviuri la presă în care a informat că niciunul dintre cele două unități din Cernavodă nu va putea fi reluat până la 15 octombrie.
„În următoarele zece zile avem debite la minimul istoric ale Dunării la intrarea în țară și, cel puțin, la Cernavodă. În ultimele 24 de ore, nu doar că nu a crescut nivelul, dar a și scăzut semnificativ. Asta înseamnă că, cel puțin până în data de 15 octombrie, suntem în imposibilitatea de a redeschide unitățile 1 și 2 de la Cernavodă. Vor decide specialiștii, la momentul la care va fi posibil, dacă se vor redeschide pe rând sau va fi posibil tehnic să se redeschidă ambele în același timp”, a declarat Bușoi.
Citește șiParticipanți FMI părăsesc sala când ministrul rus de Finanțe vorbește
Conform declarației, situația energetică regională rămâne stabilă și nu există în continuare presiunea anterioară asupra importurilor din Ungaria. În România, centralele pe gaze naturale operează la capacitate maximă, cu excepția unor opriri programate pentru mentenanță. La Complexul Energetic Oltenia, grupul de la Turceni va fi reluat joi, permițând astfel funcționarea simultană a trei unități. În perioadele cu producție eoliană scăzută, România va recurge la importuri în orele de vârf. Potrivit prognozelor marți, importurile ar putea atinge aproximativ 3.500 MW, în special în jurul 21:00, marcând un nivel maxim istoric.
„În timpul zilei nu avem nici cea mai mică problemă cu asigurarea consumului din producția internă”
oficialul a subliniat că în perioada diurnă nu există nicio problemă privind asigurarea consumului din producția internă.
Prima știre
„Încă avem Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a crește prețul la electricitate în lunile următoare și care, evident, se adaugă situației generale din Europa, ce arată prețuri foarte ridicate la gaze”, a afirmat secretarul de stat, la o conferință de specialitate, citat de Agerpres.
Acesta a precizat că riscul unor prețuri ridicate la electricitate a fost discutat și la reuniunea informală a miniștrilor Energiei, desfășurată săptămâna trecută la Dublin, unde a reprezentat România: „Chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. Nu avem încă direcția definitivă, dar unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți”.
Opțiuni pentru utilizatorii industriali și furnizorii
Conform oficialului, una dintre preocupările majore constă în identificarea unor metode care să asigure o stabilitate sporită a prețurilor, în mod deosebit pentru marii consumatori industriali, companiile cu consum energetic ridicat și furnizorii de energie.
Bușoi a precizat că:
„Întreaga discuție este cum depășim această criză și cum reușim să generăm prețuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi și marii furnizori”.
Secretarul de stat a menționat și despre fondurile alocate în domeniul energetic, susținute de Planul Național de Redresare și Reziliență. Conform declarației sale, s-au mobilizat peste 800 de milioane de euro pentru inițiative din sector. Acești bani au susținut dezvoltarea de capacități de producție a energiei din surse regenerabile, instalarea de sisteme de stocare în baterii, construirea centralelor de termoficare din Arad și Constanța, precum și patru noi capacități de producere a hidrogenului.
„Nu este o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, but este o sumă semnificativă care a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri, la Arad și Constanța, care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă și termoficarea în aceste două importante municipii, și patru capacități de producție de hidrogen”, a afirmat acesta.
Fondul pentru Modernizare a mobilizat în jur de 10 miliarde de euro.
În legătură cu Fondul pentru Modernizare, oficialul a spus că aproximativ 10 miliarde de euro din suma totală de 12 miliarde au fost deja alocate în diverse proiecte.
Pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034, investițiile în energie ar trebui să rămână o prioritate, a susținut Bușoi. Printre direcțiile indicate se numără digitalizarea, securitatea cibernetică și continuarea contractelor pentru diferență, mecanism prin care producătorilor de energie li se oferă un preț de referință stabil pentru electricitatea livrată.
InvesTenergy a organizat o conferință, sub auspiciile ANRE, la care au participat reprezentanți ai sectorului pentru a examina aspecte legate de investiții, oportunități și competitivitate.
COMENTARII / 0