La cinci ani de la revenirea talibanilor la putere, Afganistanul rămâne o țară dominată de restricții, sărăcie și control. BBC a obținut, timp de doi ani, acces neobișnuit la oficiali și foști luptători ai grupării, dar și la femei care trăiesc sub regulile impuse de noul regim. Mărturiile lor oferă o imagine asupra modului în care talibanii conduc țara și asupra prăpastiei dintre promisiunile făcute în 2021 și realitatea de astăzi.
Guvernatorul Abdullah Sarhadi alocă fonduri pentru reparația brațului fracturat al unui copil și oferă finanțare unei moschei locale. În continuare, în biroul său din nordul Afganistanului, se desfășoară o conversație neașteptată.
O tânără îi adresează fostului comandant taliban cu barbă gri dorința de a se despărți de soțul ei, pe care îl acuza de violență fizică și abuzuri repetate timp de luni întregi. Nu acceptă un răspuns negativ.
Citește șiIncendiu devastator în bloc din China: 15 moarte și zeci la spital
Într-o națiune în care accesul la învățământul secundar este interzis pentru fete, o tânără de 18 ani își susține cauza cu o atitudine calmă și încrezătoare. Fața ei este întotdeauna acoperită de un văl, și poartă ochelari de soare.
„Dacă ar fi existat vreo șansă să trăim împreună, nu aș fi aici… Mi-am luat decizia”, spune ea.
După ce a încercat să o persuade să abandoneze divorțul, guvernatorul a declarat ulterior că femeile sunt
„fără minte”
și
„lipsite de intelect”
. Această observație a provocat râsete printre oficiali, gardieni de corp și bătrâni prezenți în cameră.
Acest clip oferă o perspectivă neobișnuită asupra realităților zilnice ale regimului taliban, la cinci ani după ce gruparea a înlăturat guvernul afgan susținut de Statele Unite, în 2021.
Femeile au fost scoase din majoritatea locurilor de muncă, li s-a restricționat accesul la universități și nu mai aveau dreptul să călătorească singure sau să se deplaseze către parcuri și centre de recreere.
BBC a reușit, în decursul a doi ani, să obțină un acces neobișnuit la figuri de rang din mișcarea islamistă extremă. Reporterii au petrecut timp în compania unor bărbați care, în trecut, au planificat atacuri sinucigașe sau au trăit mult timp în adăposturi subterane, iar acum ocupă funcții de funcționari sau de soldați.
Talibanii au preluat din nou autoritatea, afirmând că s-au transformat. Totuși, numeroase dintre măsurile lor se aseamănă cu interpretarea extremă a șariei, legea religioasă islamică pe care au impus-o în anii 1990.
În interviurile realizate de BBC, bărbații au încercat să se prezinte ca fiind raționali, însă nu au dorit să abordeze violențele din trecut. În același timp, s-au înregistrat clipe de tensiune între lideri și subordonații lor.
„Onoarea și demnitatea mea au fost deja distruse”.
Guvernatorul Sarhadi îi spune Tubei, un pseudonim folosit pentru protejarea identității sale, că ar trebui să rămână în căsnicie. „Întreabă-te: «Cine s-ar mai căsători cu mine după ce voi divorța?» Va trebui să faci multe compromisuri, altfel îți vei pierde demnitatea și onoarea”, îi spune el.
„Domnule guvernator, onoarea și demnitatea mea au fost deja distruse”, răspunde tânăra.
Partenerul său îl urmărește și așteaptă momentul în care va avea șansa de a vorbi. După cum se înțelege în interpretarea șariei în astfel de situații, o femeie care solicită soțului să accepte divorțul poate fi obligată să restituie o porțiune sau chiar totalitatea fondurilor primite la nuntă. În numeroase cazuri, se ajunge la un acord monetar.
În cazul Tuba, soțul susține că dorește patru de ori suma menționată, iar familia femeii refuză să o plătească.
Guvernatorul afirmă că femeii trebuie să i se asigure o cameră proprie și spune că autoritățile vor avertiza soțul să nu o lovească,
„altfel va fi închis”
.
Neîncrezător, tatăl Tubei a declarat mai târziu în interviu pentru BBC că familia intenționează să recurgă la instanță pentru divorț, deși în sistemul judiciar dominat de talibani, obținerea unui divorț de către o femeie fără consimțământul soțului este extrem de dificilă.
Fost comandant taliban:
„L‑am distrus cu propriile mele mâini”
În anii 1990, Sarhadi ocupase poziția de comandant militar în cadrul primei perioade de guvernare a talibanilor. La sfârșitul anului 2001, el se număra printre mii de insurgenti care s-au predat, odată cu eliminarea grupării de la putere de către o coaliție condusă de SUA.
Înainte de a fi eliberat, a petrecut mai mulți ani în cadrul unui centru de detenție american situat în Golful Guantanamo.
În urma reîntrerupterii controlului talibanilor, el a preluat funcția de guvernator, inițial în provincia Bamiyan, și ulterior, la întâlnirea cu BBC la sfârșitul lunii iunie, în orașul Sheberghan din provincia Jawzjan. În prezent, el ocupă poziția de comandant adjunct al unui corp militar din provincia Kunduz, situată în nordul Afganistanului.
În timp ce se bazează pe un telefon mobil vechi, cu un ecran foarte mic, el afirmă că o interdicție nouă privind folosirea smartphone-urilor de către oficiali a reducut activitatea administrației.
„Înainte, puteai trimite un mesaj rapid… trimite documente și primi un răspuns rapid.” Dacă ar spune mai multe despre interdicție, „ar provoca probleme”, adaugă el.
În alte aspecte, însă, perspectiva sa asupra realității rămâne în mare parte identică cu cea a talibanilor din urmă cu 25 de ani. În acea perioadă, Sarhadi ocupa funcția de comandant militar în Bamiyan, unde talibanii au demolat statuile antice gigantice ale lui Buddha, generând șoc și critici la nivel internațional.
Inițial, încearcă să evite întrebările despre situl arheologic. În cele din urmă, însă, spune:
„L-am distrus cu propriile mele mâini. Orice am făcut și facem este în conformitate cu îndrumările și legea lui Dumnezeu… Noi spargem idolii, în loc să-i vindem. De ce ar trebui să regret? A fost voia lui Dumnezeu.”
Foștii atacatori sinucigași ocupă acum funcții în administrație.
În Kabul, BBC a avut o întâlnire cu Habibullah Badr, o figură de rang înalt din cadrul talibanilor, care a renunțat la trecutul său violent pentru a ocupa un post în administrația aflată la putere.
Badr îi conduce pe jurnaliști prin străzile capitalei cu un vehicul blindat. El afirmă că, în trecut, a avut rolul de
„responsabil de operațiunile atacatorilor sinucigași”
din Kabul.
“Cunosc foarte bine toate drumurile și străzile… aveam toate informațiile necesare despre Kabul și aleile sale. Erau zone care necesită mult timpu pentru a fi planificate”
spune el.
Atacurile sinucigașe realizate de Taliban au cauzat moartea a mii de persoane în Afganistan, printre care se numără numeroși civili. Badr rămâne precaut în legătură cu propriul său trecut. El afirmă că se îngrijorează de faptul că divulgarea unor informații ar putea
„supăra oamenii”
și
„redeschide răni”
.
Când i s-a cerut să comenteze victimele civile, el susține că talibanii au țintit convoyele americane și că populația civilă era îndemnată să se îndepărteze de bazele străine. În fiecare moment în care se adresează întrebări referitoare la atacuri concrete în zonele civile, el evită să ofere un răspuns.
În prezent, Badr s-a retrăit temporar din funcțiile oficiale pentru a urma un tratament medical. În trecut, a ocupat funcția de director adjunct al sistemului penitenciar național și a administrat chiar închisoarea în care a fost deținut în așteptarea execuției, în guvernului anterior.
În fața publicului a fost exprimată o critică, urmată de tăcere.
Badr a propus echipei BBC să-l însoțească la o adunare tribală, în cadrul căreia președintele unei fundații caritabile avea să-i confere o medalie. Totuși, evenimentul a luat o intorsă neașteptată.
„Domnul Badr este o mândrie pentru Afganistan și un mare luptător”, spune Sultan Mohammad Talaee. „Dar am și o nemulțumire. Dacă școlile și educația ar fi accesibile tuturor, ar fi o realizare extraordinară pentru Afganistan. Sper că nu vă jignesc.”
Se instalează o liniște apăsătoare. Persoanele prezente în încăpere rămân fără idee de răspuns, iar microfonul lui Talaee este scos în grabă. Mai târziu, el afirmă în fața BBC că a solicitat reapertura școlilor pentru fete.
„Căutarea cunoașterii este o obligație atât pentru bărbați, cât și pentru femei în islam”, spune el. „Mai erau și alte lucruri pe care voiam să le spun, dar nu m-au lăsat să vorbesc mai mult”, adaugă acesta.
Cei care își exprimă liber punctele de vedere asupra regimului talibanului se confruntă frecvent cu repercusiuni mult mai grave. În interviuri acordate BBC, femeile au relatat suferința profundă generată de limitările impuse educației și au menționat prietenele lor închise în închisoare pentru activități de protest.
Cele mai multe dintre jurnaliștii intervievați au declarat că au fost invitați sau supuși interogărilor de către serviciul de informații al talibanilor, Estikhbaraat.
„Suntem dedicați drepturilor femeilor”
— în contextul Shariei
BBC a adus în atenție unele dintre aceste îngrijorări către portretul oficial al guvernului taliban, cunoscut sub numele de Zabihullah Mujahid.
Din 2021, el este una dintre cele mai recunoscute figuri ale administrației talibane. Pseudonimul său, folosit în timpul insurgenței, continuă să fie utilizat, însă în cadrul unui interviu pentru BBC, a spus că numele său real este Tahir Shah Seddiqi, dezvăluindu‑l public pentru prima dată.
Într-un centru de presă luxos, finanțat de Statele Unite pentru administrația precedentă, BBC îl interoghează despre prima conferință de presă desfășurată acolo, la două zile după ce talibani au preluat autoritatea.
În acel moment, Mujahid a afirmat că femeilor li se va permite să lucreze și să studieze
„în limitele cadrului nostru”
și că vor fi
„foarte active”
în societate.
Întrebat de ce aceste promisiuni nu au fost respectate, el răspunde: „Suntem dedicați drepturilor femeilor, libertății de exprimare și altor aspecte în cadrul șariei. Ar trebui să privim totul prin prisma Shariei.”
Potrivit lui Mujahid, permiterea femeilor să lucreze în birouri precum cel în care își desfășoară activitatea „ar duce la imoralități”, iar „demnitatea lor ar fi subminată”. În privința educației fetelor, el spune că problema este „în discuție” și că „avem nevoie de o soluție bazată pe Sharia pentru aceasta”.
Întrebat despre restricțiile impuse presei, Mujahid afirmă: „Într-o societate precum cea din Afganistan avem restricțiile noastre. Nu putem lăsa mass-media să facă orice fel de propagandă dorește… nu pot difuza conținut care contravine legilor și riturilor islamice.”
Kandahar, reședința talibanilor
Guvernul taliban își stabilește centrul de putere în Kabul, însă Mujahid își petrece majoritatea activităților în Kandahar, localitatea situată în sudul națiunii, care reprezintă nucleul operațiunilor grupării și este perceput de unii ca fiind capitala de facto a regimului.
BBC a cerut o ședință cu liderul suprem al talibanilor, Hibatullah Akhundzada, al cărui birou este situat în acea locație. Acest individ apare foarte rar în spațiile publice și nu a oferit niciodată un interviu presei. Echipa BBC a primit informația că, în prezent, o astfel de întâlnire nu poate avea loc.
Limitările au fost impuse în Kandahar de la ultima incursiune a BBC, cu doi ani în urmă. Bărbații sunt obligați să poarte barbă, iar posturilor de radio nu le este permis să transmită muzică sau sunete feminine, iar echipei BBC nu i s-a permis să realizeze filmări în oraș.
În jur de două ore cu mașina, pe drumuri prăfuite, câțiva dintre foștii luptători ai grupării le-au prezentat jurnaliștilor rețeaua veche de peșteri, folosită de insurgenți.
Abid Lalai, un fost combatant care lucrează acum la un punct de control ca membru al unei forțe de securitate aflate în subordinea Ministerului de Interne, arată locurile din care trăgea și spațiile în care obișnuia să își pună Coranul și să își atârne armele AK-47.
Abdul Samad a prezentat jurnaliștilor un cimitir fără cruci și a declarat că acolo este îngropat tatăl său, care a fost ucis în timpul luptei pentru talibani.
Sărăcia persistă ca o problemă majoră.
Această zonă se numără printre cele mai sărace din țara respectivă, unde, conform ONU, trei din patru persoane nu pot satisface nevoile de bază. Samad afirmă că comunitatea locală are nevoie urgentă de apă potabilă, drumuri și clinici.
El susține că
„Oficialii Emiratului taliban nu ne-au uitat”
.
Probabil, conducătorii se ocupă de alte priorități, Samad adaugă, însă membrii comunității nu renunță la speranță.
„Avem speranța că, la un moment dat, vor avea grijă de noi.”
cinci ani de la întoarcerea talibanilor la putere, sărăcia, șomajul și instabilitatea economică continuă să fie probleme de amploare. Reprezentanții talibanilor cu care BBC a avut conversații declară că fac eforturi pentru a aborda aceste dificultăți. În schimb, unii afgani consideră că gruparea în funcție de putere reprezintă însă problema principală a țării.
„Nu-mi găsesc cuvintele să descriu cum un grup care nu înțelege nimic despre viață a ajuns brusc la putere”, spune Hoda, un pseudonim folosit pentru protejarea identității sale. Femeia a protestat pe străzi după revenirea talibanilor la putere.
„Femeile nu pot accepta această situație”, declară ea pentru BBC.
„Poate că vor impune restricții, dar lucrurile nu vor rămâne așa pentru totdeauna.”
„Cred că talibanii se tem de femeile educate. De aceea le impun restricții. Vor femei fără educație, ca să nu poată crește bărbați înțelepți. Pentru că asta ar pune capăt talibanilor”, adaugă femeia.
COMENTARII / 0