România pierde peste 700 de milioane de euro din PNRR după ce partidele nu au ajuns la un acord asupra noii legi a salarizării, însă eșecul are consecințe mai ample decât ratarea banilor europeni, a declarat la Digi24 Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, statul ratează și ocazia de a corecta inechitățile salariale din sectorul public, iar blocajul politic poate cântări în evaluările agențiilor de rating.
Noua lege a salarizării a constituat un punct de referință în cadrul PNRR, la care era asociată o sumă de 770 de milioane de euro. Totuși, partidele nu au reușit să ajungă la un consens privind proiectul.
„În primul rând, pierdem niște bani și nu este deloc o sumă mică. Avem 700 și ceva de milioane de euro atașate acestui jalon. Din păcate, acești bani sunt pierduți. Cred că mai importantă decât partea financiară era partea legată de restabilirea unei echități în salarizarea din sectorul public și a unei predictibilități cu privire la salarizare. Legea aceasta a salarizării asta vrea să facă: să așeze un pic, să pună într-o anumită ordine salariile în sectorul public și să dea și o predictibilitate pentru anii următori cu privire la salarizarea pe care cei din sectorul public o vor avea. Dar, din păcate, s-a pierdut această oportunitate și probabil că faptul că nu există un angajament politic pentru această lege a fost factorul decisiv”, a explicat acesta.
Citește și„A mers prea departe”. Musk îi cântă în strună lui Trump, după ce președintele SUA a cerut plecarea lui Zelenski
Potrivit analizei, legea ar fi amplificat cheltuielile salariale cu 12 miliarde de lei.
Potrivit declarației lui Ionuț Dumitru, proiectul ar necesita un supliment bugetar de circa 12 miliarde de lei pentru anul viitor. În acest moment, bugetul aferent salariilor din sectorul public este estimat între 160 și 170 de miliarde de lei.
majoritatea angajaților ar fi beneficiat de venituri superioare, fără ca remunerațiile altor bugetari să fie diminuate, potrivit informațiilor obținute în cadrul negocierilor.
„Cea mai mare parte a salariaților din sectorul public ar fi avut creșteri, iar nimeni nu ar fi avut scăderi. Acestea au fost asigurările care s-au dat permanent. Și, cu toate acestea, legea aceasta a fost foarte criticată și foarte aspru evaluată, în special de sindicate și de partidele politice. Mi-e greu să găsesc o motivație rațională. Presiunea pe buget nu ar fi fost semnificativă pentru că, încă o dată, ca procent din PIB ar fi rămas în aceeași anvelopă salarială, pentru că avem o dinamică pozitivă a PIB-ului nominal. Dar, cu toate acestea, deși efortul bugetar ar fi fost mai mare, sindicatele au respins-o și a fost foarte disputată această lege și în spațiul politic. Încă o dată, mi-e greu să găsesc motivații raționale”, a afirmat acesta.
Nu se poate estima în prezent impactul asupra deficitului.
fonduri europene ar putea amplifica tensiunea bugetară, în cazul în care guvernul optează să susțină din propriile fonduri proiectele destinate să fie finanțate prin granturile PNRR.
„Pot fi implicații asupra deficitului bugetar, pentru că, dacă ne gândim la granturile din PNRR, sunt proiecte care, fiind finanțate din granturi, dacă pierdem o parte din acești bani, evident că trebuie finanțate din resurse publice locale. Adică vom avea și un impact bugetar, pe care este greu să-l estimăm în momentul de față”, a explicat Ionuț Dumitru.
Măsura totală a pierderilor se va putea stabili odată ce se va cunoaște numărul proiectelor finalizate și recepționate până la termenul de expirare din PNRR.
„Trebuie văzut care este gradul de finalizare, câte proiecte vor fi finalizate și câte nu, câte dintre jaloane le-am bifat și câte nu și ce bani mai putem să luăm pe ultima sută de metri. În momentul acesta nu am o cifră să vă spun”, a mai spus acesta.
În ciuda faptului că anumite fonduri nu vor mai fi utilizate, Ionuț Dumitru susține că PNRR nu poate fi considerat în totalitate un eșec, pentru că România a primit deja mai multe miliarde de euro, inclusiv fonduri nerambursabile.
„Nu a fost un eșec, pentru că au venit niște miliarde, miliarde bune în România, mare parte bani nerambursabili. Nu poți să spui că a fost un eșec. Sigur, dacă privești din perspectiva pierderii unei oportunități de a lua mai mulți bani, poți să spui. Dar, dacă tragi linie, a fost pe plus pentru România din orice punct de vedere. Că am fi putut trage mai mulți bani, aceasta este o altă discuție”, a declarat economistul.
Există încă pericolul de a scădea ratingului.
Blocajul politic înconjurând legii salarizării și absența unui guvern cu puteri depline ar putea stârni îndoieli în rândul agențiilor de rating privind continuarea reducerii deficitului, a precizat Ionuț Dumitru.
El a menționat că România a scăzut deficitul bugetar de la peste 9% din PIB și a inițiat un proces de consolidare fiscală, însă încă rămâne o etapă dificilă înainte de a atinge obiectivul de 3%.
„Suntem la jumătatea drumului, cumva. Mai avem de parcurs până la 3% din PIB deficit bugetar un drum destul de provocator în anii următori.”
În condițiile în care guvernul nu deține puteri depline și nu pare să ofere un angajament ferm pentru consolidarea bugetului, agențiile de rating estimează că există posibilitatea de a observa stagnare sau chiar retrogradare în anii ce ur
COMENTARII / 0