Într-un interviu acordat The Economist, lidera partidului german de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, a declarat că NATO nu a luat în seamă „o problemă” pe care Rusia a subliniat-o de mai multe ori, făcând referire la extinderea Alianței către granița cu țara condusă de Vladimir Putin, și a menționat sistemul de rachete Aegis de la Baza Militară de la Deveselu.
Într-un interviu acordat sursei citate, lidera partidului de extremă-dreapta a susținut, în esență, majorarea cheltuielilor de apărare, însă consideră că acestea ar trebui canalizate spre consolidarea capacităților proprii ale Germaniei, nu spre Ucraina.
Weidel a susținut că Germania este „în prezent în poziția de a fi principalul finanțator și, de asemenea, de a furniza muniție și tot ce este necesar Ucrainei”, reiterând faptul că Berlinul este „principalul finanțator” al Kievului.
Citește șiParlamentul European cere buget crescut Erasmus+ 2028-2034: schimbări?
„Celelalte state europene se retrag. Trump s-a retras deja. Prin urmare, din punctul nostru de vedere, guvernul nostru impune o politică care nu este dăunătoare doar pentru Germania, deoarece afectează interesele noastre de securitate națională, ci și pentru celelalte state naționale europene. (..) Prin urmare, propunem să acționăm imediat și să impunem negocieri de pace pentru a pune capăt acestui război teribil din Ucraina”.
În același interviu, aceasta a evitat să descrie Rusia ca o amenințare care depășește frontierele Ucrainei, prezentând întregul său discurs extern din punct de vedere al interesului național.
„Nu este războiul nostru”.
În același timp, ea a subliniat și acordul de motorină rusească semnat de președintele american Donald Trump cu Putin, menționând că există și negocieri privind petrolul și gazele. În consecință, lidera AfD a afirmat că Germania aspiră la același lucru pentru a diminua costurile energetice.
Weidel a discutat și despre factorii pe care Kremlinul îi consideră fundamentali pentru conflictul din Ucraina, subliniind
„extinderea NATO către granița cu Rusia”
. De asemenea, a menționat sistemul Aegis instalat la Baza Militară Deveselu.
„Dacă diplomația este prezentă la masa negocierilor, istoria este întotdeauna prezentă și ea. Așadar, trebuie să privim evoluția situației nu doar prin prisma evenimentului izolat din februarie 2022, iar acest lucru nu constituie o justificare a atacului asupra Ucrainei. Ceea ce încerc să spun este că există un context istoric legat de extinderea NATO către granița cu Rusia.
Rusia a subliniat această problemă de mai multe ori. Deci, de ce nimeni nu a ascultat îngrijorările Rusiei atunci când au fost amplasate sisteme de rachete la granițe, în special în România, și când acestea au devenit capabile să transporte dispozitive nucleare, cum ar fi sistemul de rachete Aegis?”, a spus Weidel.
În conformitate cu declarațiile sale, pentru a garanta liniștea în Ucraina, este necesar să se țină cont și de interesele de securitate ale Rusiei.
„Ei bine, prelungirea războiului și lansarea de drone chiar în interiorul teritoriului Rusiei, distrugerea rafinăriilor, precum și a locuințelor și clădirilor din apropierea Moscovei reprezintă o provocare uriașă. Vrem să punem capăt acestui război, iar atacurile cu drone ale unei țări împotriva unei alte țări care deține arme nucleare nu ajută la nimic”, a mai spus ea, adăugând că ar trebui pusă presiune pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski „pentru ca acesta să-și manifeste disponibilitatea de a pune capăt morții și acestei strategii extrem de riscante pentru întreaga Europă”.
Scutul de la Deveselu a fost instalat oficial în România în mai 2016 şi a devenit complet operaţional în octombrie 2017. În luna februarie a anului 2019, Rusia a cerut explicit SUA să distrugă scutul.
În 2022, liderul rus a reamintit încă o dată despre sistemele de protecție anti-rachetă instalate în România și Polonia, susținând că acestea ar putea controla rachete Tomahawk care ar putea fi aruncate în direcția Rusiei.
„În România și Polonia sunt dislocate scuturile, iar acestea pot ține rachete Tomahawk. În scenariul acesta amenințările cresc exponențial și există riscul unui atac spontan împotriva noastră, cu rachete îndreptate către dușmanul NATO”, a spus Putin la acea vreme, într-un lung discurs televizat, în care a criticat Ucraina și a anunțat că recunoaște independența teritoriilor separatiste Lugansk și Donețk.
Scutul antirachetă de la Deveselu: modul de funcționare, ce poate intercepta și ce nu poate
Cazul românului închis în Rusia. Ce arată o analiză Reuters a videoclipului și a dosarelor privind arestarea lui David Adrian Kercso
COMENTARII / 0