Specialiștii avertizează că microplasticul, care a ajuns să se regăsească tot mai frecvent în apă, mâncare, haine și chiar în aer, este prezent într-o cantitate din ce în ce mai mare și în corpul uman. Potrivit unui studiu, expunerea pe termen lung ar putea avea consecințe grave asupra sănătății. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Alexandru Cîrîc, a oferit la Digi24 o serie de reguli simple prin care oamenii pot reduce consumul de microplastic cu până la 70%. Printre acestea se enumeră evitarea încălzirii alimentelor la microunde în recipiente de plastic sau înlocuirea de urgență a caserolelor odată ce apar zgârieturi.
Specialiștii avertizează că plasticul este prezent în aproape orice obiect pe care oamenii pun mâna zilnic. De la sticle de apă și de suc, pungi, cutii pentru alimente și haine sau telefon. Fiecare persoană din Uniunea Europeană a generat, în medie, într-un singur an, 36 kilograme de deșeuri de ambalaje din plastic. Din această cantitate, 15,3 kilograme au fost reciclate, deci 20 de kilograme, de la fiecare om din UE, rămân în natură.
În fiecare săptămână, „Mâncăm” un card de plastic.
În interiorul corpului uman se regăsesc microplastice. Studiile arată că în organism se acumulează în jur de 5 grame de plastic pe săptămână, aproximativ la fel de greu ca un card de plastic. Astfel, experții medicali subliniază că această acumulare ar putea avea efecte asupra sănătății.
„Există corelații care indică faptul că expunerea la cantități crescute de microplastic poate să ne afecteze organismul și poate să inducă degenerări. Practic, în momentul în care o particulă foarte mică ajunge în corpul nostru, organismul recunoaște ca nefiind parte a țesutului propriu și începe să lupte cu ea și declanșează o reacție inflamatorie”, a explicat medicul pneumolog Beatrice Mahler.
Cum să evităm microplasticul din alimente
În cadrul unei declarații adresate canalului Digi24, Alexandru Cîrîc, care ocupă funcția de director la Institutul de Cercetări Alimentare, a subliniat că particule de micro și nano plastic pot ajunge și în alimente.
„Când vorbim de reziduurile de plastic din alimente, vorbim de doi inamici invizibili. Pe de o parte particulele despre care vorbim, micro și nanoplasticele, și pe de altă parte despre reziduurile chimice care migrează din ambalaj.”
Deschiderea unui capac de sticlă sau a unei pungă de chipsuri eliberează mii de particule microplastic, care nu pot fi
Chiar în cursul zilei de ieri, la o conferință la Universitatea din Târgoviște, a fost prezentat un studiu pentru produse lactate din care se vedea că, pe de o parte, microplasticele apar nu doar în produsele procesate, ci chiar în materiile prime, în lapte. Odată cu microplasticele mai avem și o problemă de tip cal troian. Pentru că ele aduc în mâncare nu numai plasticul în sine, ci și alți contaminanți: metale grele, diverși compuși chimici”, a afirmat specialistul.
Directorul ICA a dat apoi o serie de recomandări prin care publicul poate reduce aportul de microplastice cu 70%.
„Vorbim aici, în primul rând, despre încălzitul la microunde. Nu încălziți niciodată mâncarea la microunde în caserolă de plastic. Chiar dacă pe ele scrie microwave safe. Eticheta înseamnă că nu se topește vizibil, nu că nu eliberează chimicale în mâncare.
E bine să folosim farfuriile de porțelan, de sticlă atunci când încălzim la microunde, pe cât posibil. În al doilea rând, ne uităm foarte bine la codul de reciclare. Pe toate materialele acestea plastice avem acele coduri, acel triunghi. PVC, cifra 3, polistiren, cifra 6, policarbonat 7. Nu trebuie utilizate, pe cât posibil, în contact cu alimentele.
După aceea, ne mai gândim că nu refolosim la nesfârșit recipientele din plastic, pentru că se zgârie chiar și la mașina de spălat vase. Încep să cedeze, bucățele foarte fine de plastic. Când se zgârie caserolele de plastic trebuie neapărat înlocuite.
Nu în ultimul rând, unul din cele mai simple lucruri: să schimbăm tocătoarele din plastic. Pentru că atunci când tocăm pe un plastic, tocăm și bucățele de plastic. Și acele bucățele intră direct în alimentul pe care îl vom consuma. Fie că vorbim despre produse de origine animală, fie că vorbim de produse de origine vegetală, ele vor conține cantități de plastic”, a conchis Alexandru Cîrîc.
COMENTARII / 0