Comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a adresat luni un avertisment Moscovei cu privire la capacitatea Alianţei Atlantice de a contracara orice atac, în contextul în care cresc îngrijorările legate de ameninţarea rusă. NATO este „gata să lupte, chiar în această seară”, dacă va fi atacată, a dat el asigurări, potrivit Sky News.
„Dacă cineva este suficient de nebun să ne atace, vom lupta”, a avertizat comandantul suprem al NATO la Forumul de Securitate de la Varșovia.
După ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a luat cuvântul online, generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa, a avertizat: „Dacă cineva este suficient de nebun să ne atace, vom lupta.”
Citește șiVideo „Este clar că Putin nu citește Truth Social”, spune Zelenski după ce rușii au încălcat „armistițiul energetic” anunțat de Trump
El a insistat că nu crede că un conflict este „iminent sau inevitabil”, dar a afirmat că NATO este „gata să lupte, chiar în această seară”, dacă va fi atacată.
El nu a adus în discuție Rusia, însă Alianța a intensificat avertismentele privind amenințarea pe care o reprezintă Moscova.
Generalul Grynkewich a subliniat că NATO va reacționa la orice atac prin oprirea forțelor agresorilor, neutralizarea atacului și învingerea inamicului.
El a continuat: „Ar trebui să ne simțim încrezători în capacitatea noastră de a produce efecte de masă și în avertismentul implicit că am putea răspunde oricărei mișcări a inamicului pe scara escaladării. Aceiași factori ar trebui, de asemenea, să-i facă pe adversari să se gândească de două ori atunci când văd o alianță unită, puternică și pregătită; aceștia ar trebui să-și dea seama rapid că costul militar al escaladării este prea mare.”
Alexus Grynkewich a prezentat „Teoria victoriei”
Alexus Grynkewich și-a prezentat „Teoria victoriei”, menită să „blocheze, să neutralizeze și să respingă” orice atac asupra alianței, subliniind totodată că războiul „nu este nici iminent, nici inevitabil”, relatează TVPWorld.El a afirmat că „Teoria victoriei” se bazează pe un concept cunoscut sub denumirea de „apărare prin respingere”, menit să împiedice un adversar să cucerească și să mențină controlul asupra teritoriului NATO. „Teoria mea a victoriei este simplă: vom bloca atacul inițial. Dacă atacul persistă, îl vom atenua și vom împiedica înaintarea inamicului. Iar dacă va fi necesar, vom zdrobi forțele inamice și sistemul operațional de luptă care este îndreptat împotriva noastră”, a spus el. Deși a prezentat modul în care NATO ar răspunde la un atac, Grynkewich a subliniat că nu se așteaptă la un atac. „Nu consider că un conflict este iminent sau inevitabil. Nu este”, a spus el. El a afirmat că NATO este o alianță defensivă, fără alte ambiții decât protejarea populației și a teritoriului său, dar a avertizat că orice atac asupra unui stat membru va primi un răspuns decisiv. „Ne-am antrenat, suntem pregătiți și vom fi și mai pregătiți astăzi, și mai pregătiți mâine, și în fiecare zi de acum înainte”, a continuat el. „Ne aflăm astăzi aici, împreună, în Polonia, mai puternici ca niciodată, uniți în viziunea noastră comună asupra unei alianțe mai echilibrate, mai pregătite și mai letale. Știm cum vom lupta dacă vom fi nevoiți să luptăm și știm că vom învinge.”
În ce fel NATO ar contracara un atac?
Conform acestei abordări, forțele terestre ale NATO ar încerca să oprească o armată invadatoare la punctul de contact, împiedicând-o să cucerească teritoriul alianței. Forțele aeriene și navale, sprijinite de capacități spațiale și cibernetice, ar încerca simultan să-și asigure superioritatea pe câmpul de luptă și să perturbe operațiunile inamice. Dacă ofensiva ar continua, NATO ar desfășura senzori avansați, sisteme autonome și capacități militare coordonate pentru a împiedica forțele atacatoare să-și ia avânt. Etapa finală ar implica țintirea nu numai a trupelor inamice, ci și a structurilor de comandă, a rețelelor de aprovizionare și a altor sisteme care susțin operațiunile acestora. Grynkewich a afirmat că NATO ar combina arme de precizie avansate cu un număr mare de sisteme mai ieftine și scalabile pentru a copleși adversarul și a face forțele acestuia incapabile să continue atacul. „Abordarea se bazează, de asemenea, pe lecțiile învățate din războiul modern din Ucraina și din Orientul Mijlociu”, a adăugat el.
Evitarea unui conflict mai extins
Grynkewich a declarat că NATO își va concentra eforturile pe blocarea unui atac, mai degrabă decât pe obținerea unei înfrângeri strategice extinse a inamicului său, argumentând că
Alianța va investi, de asemenea, în arme de precizie cu rază lungă de acțiune, rețele de senzori și o infrastructură digitală comună pentru a îmbunătăți coordonarea între forțele sale. Grynkewich a afirmat că capacitățile de informații ale NATO și analiza avansată a datelor vor contribui la detectarea timpurie a unui potențial atac, oferind comandanților timp să evalueze amenințarea și să-și poziționeze rapid forțele. „Aceasta înseamnă că este puțin probabil ca alianța să fie luată prin surprindere”, a spus el. Anunțul vine în contextul în care NATO încearcă să-și consolideze apărarea împotriva Rusiei, a cărei invazie pe scară largă a Ucrainei a aruncat Europa în cea mai gravă criză de securitate de la Războiul Rece încoace. Alianța s-a confruntat, de asemenea, cu îngrijorări crescânde legate de presupuse acte de sabotaj rusești, incursiuni cu drone și alte acte de război hibrid îndreptate împotriva țărilor europene.
Polonia a prezentat un exemplu.
Polonia constituie un context major pentru această declarație. Ca stat membru al NATO, țara se află în apropiere de Ucraina și Belarus și deține o frontieră terestră de aproximativ 210 de kilometri cu exclava Kaliningrad a Rusiei, intens militarizată. Grynkewich a elogiat modernizarea forțelor armate poloneze, cheltuielile de apărare și inițiativele de extindere a producției interne de armament, prezentând națiunea ca un model al angajamentului NATO pentru apărarea colectivă.
„De la aderarea la NATO în 1999, Polonia a dat exemplu”,
a declarat el.
COMENTARII / 0