Veniturile medii ale unei familii de români au crescut cu 3,2 procente, în primul trimestru din acest an. Vestea nu este neapărat una bună, deoarece, raportat tot la aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile sunt mai mari cu 4,5%. Potrivit datelor INS, aproape 85% din veniturile încasate într-o gospodărie se duc pe alimente, taxe și facturi. Din banii rămași, oamenii abia dacă reușesc să pună ceva deoparte.
Românii beneficiază de venituri superioare, însă capacitatea lor de cheltuieli a scăzut – aceasta reprezintă concluzia, în contextul unui an în care prețurile au crescut exponențial.
„Economia se înțelege cel mai bine în teren, la piață. Dacă, anul trecut, puteam să cumpărăm un kilogram de roșii cu suma de 11 lei, anul acesta, trebuie să reducem cantitatea sau să băgăm mâna în buzunar și să adăugăm cel puțin 1 leu la suma totală”, transmite jurnalistul Digi24, Mihai Vălușescu.
Citește șiȘefa băncii fura banii din conturile vârstnicilor ca să-i bage în „Jocul Tigrilor”, în Brazilia: „Ieșea cu pungi pline cu bani din sediu, îi punea la pariuri și cazinou”
În termeni reali, puterea de cumpărare scade de la o lună la alta. Venitul mediu al unei familii a ajuns la aproape 9.500 lei pe lună, cu 3,2% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile au depășit însă 8.000 lei, crescând cu 4,5%.
„Când aveam un salariu mai mic, puteam să pun bani deoparte. Acum, că am un salariu mare și să descurc bine și am câștigat experiență, nu îmi mai ajung banii. Renunțăm la micile delicii și, atunci, ne focusăm strict pe produsele de bază”, mărturisește Ciprian, un tânăr din Timișoara.
Când se resimtă lipsa banilor, prima acțiune a românilor este să reducă elementele din lista de cumpărături.
„De obicei, de la mofturi, ca să zic așa. Nu mai ieșim atât de mult în oraș. Dacă ieșim, facem un pic de economie: nu ne mai luăm 7 feluri de mâncare la restaurant, mai împărțim o porție”, recunoaște Anca.
„Încercăm să facem față cu bine… Lucrăm mai mult, câte 14 ore/zi”, spune altcineva.
Statisticii prezintă și motivul: aproape 85% din veniturile obținute sunt direcționate către alimente, impozite și facturi. Economiștii subliniază că creșterile salariale trebuie analizate în paralel cu evoluția prețurilor.
„Au crescut cheltuielile cu utilitățile, a crescut, fiind consumator final, Taxa pe Valoare Adăugată și ceea ce este mult mai relevant este că puterea de cumpărare a valorii nominale a salariului a fost erodată de rata inflației. Media duce, poate să creeze o oarecare impresie că e mai bine. Situația este mai neplăcută, mai ales cu populația care are venituri foarte mici”, explică Ovidiu Constantin Bunget, profesor la Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest Timișoara.
Inflația a scos o parte semnificativă din salariile cetățenilor români în anul precedent. Doar în luna august rata a scăzut la 6,2%, după perioade de zile în care a rămas în jurul 10%.
Reporter: Mihai Vălușescu, operator: Mihai Pop.
COMENTARII / 0