Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a decis miercuri să acorde Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 lui Henri B. Kagan şi Kenso Soai „pentru descoperirea efectelor neliniare şi a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”.
Unele substanțe, cum ar fi aminoacizii, se prezintă în două forme, fiecare fiind o copie speculară a celeilalte. Totuși, organismele vii conțin exclusiv una dintre aceste forme speculare. Căile prin care s-ar fi putut genera această asimetrie chimică au stârnit de mult timp un adevărat mister în rândul chimiștilor. Potrivit unui comunicat al Comitetului Nobel, Henri B. Kagan și Kenso Soai au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Chimie 2026 pentru găsirea unei rezolvări a acestei enigme.
Chimia vieții, așa cum o definește comunitatea chimicilor, se referă la conceptul de homochirală, un termen format din cuvintele grecești care înseamnă acelaşi și mână. La fel ca în cazul mâinilor, fiecare aminoacid apare în două forme oglindite, însă doar una dintre acestea este prezentă în proteinele celulelor tale. Forma opusă este întâlnită foarte rar în natură.
Citește șiSUA și Europa în conflict: oficial american amenințat cu represalii
Multă vreme, chimiştii s-au întrebat cum poate apărea homochiralitatea. Când au început să experimenteze cu reacţii chimice care pot forma două molecule oglindite, au obţinut întotdeauna proporţii egale ale ambelor în eprubetele lor. Cu toate acestea, chimiştii s-au străduit să producă doar una dintre aceste imagini oglindite, deoarece în dezvoltarea moleculelor care vor interacţiona cu fiinţele vii – cum ar fi în cazul produselor farmaceutice – doar o singură imagine oglindită va avea efectul dorit.
Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 onorează realizările care au permis chimiștilor să orchestreze reacții chimice care conduc la homochiralitate.
În anul 1986, Henri Kagan a realizat un pas major, descoperind o tehnică inovatoare de control al reacțiilor chimice. Această inovație i-a permis să obțină un exces semnificativ al uneia dintre imaginile oglindite, depășind limitele crezute anterior.
Kenso Soai a făcut următorul pas, transmite Academia. În 1995, o publicaţie importantă descrie modul în care a conceput prima reacţie chimică din istorie care avea potenţialul de a fi homochirală. În 2003, a reuşit în sfârşit. A prezentat o reacţie în care s-a format doar una dintre cele două imagini oglindite posibile. În afară de viaţa însăşi, nimeni nu mai realizase până atunci această performanţă.
Henri Kagan și Kenso Soai au arătat cum se poate obține homochiralitatea. Descoperirile lor au avut un rol esențial pentru chimiștii care dezvoltă reacții destinate producției de produse farmaceutice.
Anul trecut, Susumu Kitagawa, Richard Robson şi Omar M. Yaghi au fost recompensaţi cu Nobel „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”.
Descoperiri în chimie, Trei, au schimbat vieţi
În 1961, premiul Nobel a acordat recunoașterea pentru asimilarea dioxidului de carbon.
Melvin Calvin a demonstrat modul în care plantele transformă dioxidul de carbon în carbohidraţi şi a creat o imagine clară a unei secvenţe complicate de reacţii.
Cartografierea moleculelor – premiul Nobel din 1964
Lucrările realizate de Dorothy Crowfoot Hodgkin în domeniul determinării structurii tridimensionale a moleculelor au generat efecte imediate. Harta structurii penicilinei, creată de ea, a simplificat producția medicamentului.
Revoluţia enzimelor a fost premiată cu Nobel în 2018
Frances Arnold a condus prima evoluţie dirijată a enzimelor. Rezultatele obţinute pot fi utilizate, printre altele, pentru fabricarea de substanţe chimice mai ecologice.
Informații privind momentele istorice
Din 1901 până în prezent, s-au acordat 116 premii Nobel în domeniul chimiei, conferind aceste distincții 197 de laureați.
Doi laureaţi au împărțit 25 de premii în Chimie.
Până în prezent, premiul pentru Chimie a fost acordat de 8 femei.
Premiul pentru Chimie a fost obținut de de două ori de Frederick Sanger și Barry Sharpless.
La 35 de ani, Frédéric Joliot a primit premiul Nobel în Chimie, devenind cel mai tânăr câștigător din istorie, în 1935.
97 de ani a fost vârsta celui mai în vârstă laureat în Chimie, şi cel mai în vârstă laureat din istorie, John B. Goodenough.
Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi de Academia Suedeză, urmat vineri de Nobelul pentru Pace iar cel pentru Ştiinţe Economice luni, 12 octombrie.
COMENTARII / 0