vineri, forțele de ordine au intrat din nou în conflict cu elevii de liceu din întreaga Franța, iar sindicatele au cerut ca profesorii să se alăture grevei. În același timp, guvernul condus de președintele Emmanuel Macron încearcă să subțelească protestele tot mai violente, provocate de condițiile precare din sălile de clasă și de subfinanțarea învățământului, a declarat Reuters.
În Strasbourg, localitatea din estul Franței, gazul lacrimogen a acoperit străzile; în Marseille, din sud, protestatarii au lansat artificii spre polițiști; iar în Rennes, în vest, pubele de gunoi au fost aprinse.
În La Ciotat, lângă Marsilia, un tânăr a stropit cu benzină un profesor, a declarat un purtător de cuvânt al autorităţii educaţionale din regiune. Într-un clip de pe reţelele sociale difuzat de BFM TV, se vede un bărbat ţinându-se de faţă după ce o persoană cu glugă şi mască de protecţie stropeşte cu un lichid dintr-o sticlă spre el. Reuters nu a putut verifica circumstanţele.
Citește șiAlexandru Nazare, după decizia S&P de a reconfirma ratingul României la „BBB-”. „E un rezultat important, dar nu este suficient”
Pantin, situat la marginea Parisului, a fost locul în care protestatarii au aprins diverse obiecte, inclusiv garduri, și au aruncat petarde către forțele de ordine, înainte de a se retrage.
În urma unei ședințe de criză a guvernului de joi, o sursă apropiată prim‑ministrului a susținut că protestele s-au schimbat dintr-o mișcare pașnică în violențe urbane, iar Gerald Darmanin, ministrul justiției, a susținut că mișc
O grevă a profesorilor
În șase luni până la alegerile prezidențiale din anul următor, sondajele de opinie indică constant o nepopularitate profundă a lui Macron și a guvernului său de centru-dreapta. Reducerile bugetare planificate, care intensifică criza de finanțare în sectorul educațional, au contribuit la nemulțumirea publicului.
Edouard Geffray, ministrul educației, a afirmat că în urma tulburărilor au suferit leziuni 65 de cadre didactice, dintre ele 40 de șefi de școli.
Mai mulți studenți din zona Parisului, cu care Reuters a dialogat la începutul săptămânii, au declarat că nu vor lua parte la manifestările de vineri, motivând această decizie prin escaladarea violenței.
sindicatele au organizat o paralizie a cadrelor didactice, programată pentru marţi, la o săptămână de la intrarea în grevă a angajaţilor din sectorul public.
„(Violenţa) este regretabilă, dar… când cererile rămân fără răspuns ani de zile și având în vedere contextul politic şi geopolitic, există mai multe condiţii care îi pun… pe elevi într-o stare reală de anxietate”
profesoara Sandra Champain‑Seller a susținut.
Se consideră că părinții trebuie să asigure despăgubiri.
În săptămâna precedentă, protestele au început în regiunea Parisului, iar pe măsură ce s-au răspândit pe întreg teritoriul național, violenta lor a escaladat.
Laurent Nunez, ministru francez de interne, a spus vineri, în cadrul interviului acordat postului TF1, că începând cu luni, autoritățile de ordine publică au reținut aproximativ 5.000 de persoane, din care majoritatea sunt adolescenți.
Într-un interviu la postul de radio RTL, Ministrul justiției Darmanin a susținut că părinții celor care au cauzat pagube materiale ar trebui să asigure plata despăgubirilor.
În vineri, aproximativ 400 de licee – echivalentul a unu din zece – au fost închise din cauza perturbărilor, în același timp Geffray a îndemnat părinții să-evite ca copiii să se implice în proteste.
Alți părinți au participat la proteste. Vincent Martin s-a alăturat fiicei sale în fața liceului Helene Boucher, situat în Paris, susținând că elevii
„au în mod fundamental dreptate să ceară condiţii de învăţare mai bune”
.
Educația va fi avantajosă printr-o majorare a bugetului, menținându‑se sub nivelul inflației.
Elevii care împiedică intrarea în licee au manifestat nemulțumiri privind supraaglomerarea sălilor de clasă, lipsa cronică de profesori și starea de dărăpănare a clădirilor, atribuită anilor de subinvestiții.
„Suntem 35 de elevi în clasă, nu avem suficiente scaune în sălile de clasă, iar pauza de prânz de o oră este prea scurtă pentru ca toată lumea să apuce să mănânce”, a declarat Kesia, în vârstă de 15 ani, elevă în suburbia pariziană Pantin, înainte de a fugi când poliţia a folosit gaze lacrimogene.
După cum prezintă proiectul de buget pentru 2027, dezvăluit joi de guvern, alocarea pentru educație este programată să se majoreze cu 1,7%, sub nivelul inflației, atingând suma de 65,53 miliarde de euro, excluzând pensiile cadrelor didactice.
În mod tradițional, Educaţia reprezintă cea mai mare cheltuială din buget, însă această situație va fi modificată în anul următor, când se estimează ca costurile serviciului datoriei să atingă 74,5 miliarde de euro, potrivit proiectului de lege.
Conform Forumului Global de Politici al OCDE, cheltuielile educaționale ale Francei se situează în zona medie a spectrului țărărilor membre și au crescut între 2015 și 2022, însă ponderea lor în buget a scăzut ușor.
Se fac acuzații privind violența polițienească
În cadrul unei ședințe de criză, agențiile de informații au susținut că mișcarea protestului a fost inițiată de politicieni ai partidului de extremă stânga LFI. Membrii parlamentari ai LFI au respins aceste acuzații, susținând că guvernul politizează protestele în contextul alegerilor.
Organizaţiile pentru drepturile omului au acuzat poliţia că a folosit tactici dure împotriva minorilor, inclusiv bastoane, gaze lacrimogene şi arme neletale care trag proiectile de cauciuc. Autorităţile franceze au deschis mai multe anchete pentru a examina acuzaţiile de violenţă poliţienească.
16-anul tânăr a suferit o lesi oculară după ce poliția a aruncat gloanţe de cauciuc în mijlocul mulțimii de protestatari, conform prietenilor săi. O dintre investigațiile în desfășurare va examina acest incident.
COMENTARII / 0