Șapte luni au trecut de la medierea lui Donald Trump pentru un armistițiu, iar Fâșia Gaza este încă prinsă într-o atmosferă de incertitudine apăsătoare.
Nicio lucrare de reconstrucție nu a fost demarată, iar Consiliul pentru Pace se luptă să obțină finanțare.
Între timp, tehnocrații palestinieni care au fost selectați pentru a conduce enclava se află în Egipt, fiind ținuți la distanță, după cum informează The Guardian.
La ședința Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 15 mai, Consiliul pentru Pace a prezentat un raport în care a identificat refuzul Hamas de a dezarmare și de a transfera puterea în Fâșia Gaza ca fiind principala piedică în implementarea planului prezentat de Donald Trump pentru regiune. Însă, potrivit unor surse apropiate activității Consiliului, o altă problemă majoră ar putea fi deficitul de fonduri, care ar putea compromite eforturile de reconstrucție.
7 miliarde de dolari reprezintă suma la care s-au angajat nouă țări pentru sprijinirea enclavei Gaza, în cadrul primei întâlniri a Consiliului pentru Pace, la care a participat și Trump. Însă, o sursă apropiată activității sale a informat că, până în prezent, doar două state, și anume Emiratele Arabe Unite și Marocul, au virat efectiv fondurile promise, după cum reiese dintr-un raport intern.
Citește șiRusia restrânge libertatea bărbaților, creând temeri de mobilizare
Suma de 23 de milioane de dolari a fost alocată pentru sprijinirea activităților grupului, iar 100 de milioane de dolari suplimentari au fost destinați pentru finanțarea unei viitoare unități de poliție palestiniene, potrivit informațiilor furnizate de sursă. Aceste cifre reprezintă un raport de 1,75 dolari la fiecare 100 de dolari făcuți anterior.
Organizația Națiunilor Unite estimează că reconstrucția Fâșiei Gaza va necesita o investiție financiară de peste 70 de miliarde de dolari pe o perioadă care se va întinde pe mai multe decenii.
În urma unor evoluții recente, țările care inițial și-au luat angajamentul să acorde finanțări Consiliului pentru Pace (BoP) au devenit încete în a-și onora promisiunile, potrivit unor surse apropiate organizației. Acest fenomen se datorează blocajului diplomatic care a durat mai multe luni și lipsei de progres pe teren.
Un diplomat care are cunoștință despre discuțiile internaționale referitoare la Gaza, însă nu are permisiunea de a vorbi în numele lor, a menționat că țările sunt reticente în a-și îndeplini obligațiile financiare. O sursă adițională a dezvăluit că conflictul din Iran a fost invocat ca motiv pentru întârzierea efectuării plăților.
„Țările ezită să-și achite partea care le revine”
, a declarat acesta.
O a treia persoană cu cunoștințe despre eforturile grupului a afirmat că Consiliul pentru Pace se confruntă cu dificultăți în a atrage colaboratori financiari și resursivi.
Această persoană, care a solicitat anonimatul din cauza riscului de represalii, a menționat că conflictul cu Iranul a devenit un pretext pentru cei cu resurse financiare consistente pentru a evita efectuarea plăților.
„Nimeni dintre cei care dispun de bani și resurse nu dorește să colaboreze cu Consiliul pentru Pace”
,
a adăugat această persoană, subliniind că cei cu mijloace financiare substanțiale se folosesc de situația tensionată cu Iranul ca o scuză pentru a nu contribui financiar.
Sprijinirea așteptărilor palestinienilor din Gaza a fost o misiune dificilă pentru Nickolay Mladenov, un diplomat bulgar care acționează ca înalt reprezentant pentru regiune, însărcinat cu promovarea obiectivelor președintelui american.
Nu s-a realizat ceea ce trebuia
pentru a schimba situația locuitorilor din Gaza, a afirmat Mladenov, sugerând că comunitatea internațională a eșuat în a-și respecta promisiunile.
Dezamăgirea resimțită de palestinienii din Gaza a fost evidentă, potrivit lui Mladenov, care a făcut această declarație săptămâna trecută.
Perspectivele pentru viitorul Gazei rămân incerte, potrivit declarațiilor recente ale lui Mladenov, care a subliniat că „Ușa către viitorul Gazei este încă închisă”.
În cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Ierusalim, Mladenov a exprimat opinia că situația actuală nu corespunde așteptărilor palestinienilor și că nu reflectă ceea ce aceștia merită.
„Nu este ceea ce li s-a promis palestinienilor și nu este ceea ce merită”
, a afirmat el.
Mladenov a avertizat, de asemenea, că acest impas compromite securitatea pe termen lung a Israelului.
La data de 15 mai, raportul înaintat de Mladenov către Consiliul de Securitate al ONU a făcut un apel urgent către națiunile donatoare pentru a oferi sprijin financiar „în cel mai scurt timp posibil”.
Documentul elaborat de Consiliul pentru Pace subliniază că „resursele financiare promise, dar încă nealocate efectiv, constituie distincția esențială între un plan rămas în faza teoretică și unul care are un impact real și tangibil asupra locuitorilor din Gaza”.
În acest context, se remarcă importanța acordării rapide a acestor fonduri pentru a transforma angajamentele în beneficii concrete pentru comunitatea locală.
În ciuda provocărilor financiare, un oficial de rang înalt al Consiliului pentru Pace a negat că există probleme urgente de finanțare și a confirmat că donatorii sunt ferm angajați. Această declarație a fost făcută ca răspuns la apelul ONU, având în vedere deficitele financiare pe termen lung înregistrate în cadrul programelor de ajutorare din Palestina ocupată.
Fără îndoială, eforturile de strângere a fondurilor necesare pentru susținerea proiectelor vor da rezultate, potrivit declarațiilor oficialului, care a adăugat că programele se află într-o etapă incipientă de planificare.
Sprijin financiar a fost acordat de către Maroc, Bahrain și Emiratele Arabe Unite pentru a acoperi costurile operaționale ale grupului și pentru a finanța pregătirea unei forțe de poliție palestiniene, după cum a precizat același oficial.
Negarea a venit de la un individ cu conexiuni strânse la consiliu, care a infirmat orice transfer financiar efectuat de Bahrain.
În urma solicitării de a oferi detalii suplimentare, Ambasada Bahrainului la Washington a păstrat tăcerea.
De asemenea, 10 miliarde de dolari au fost promise de către Trump ca finanțare din partea SUA, însă această sumă încă nu a fost eliberată.
Nu a existat o solicitare oficială din partea reprezentanților consiliului pentru cei 10 miliarde de dolari oferiți de SUA, potrivit înaltului funcționar.
—
Coordonarea acestui efort este asigurată de Jeremy Lewin, un oficial din cadrul Departamentului de Stat al SUA.
Potrivit unui înalt funcționar al Consiliului pentru Pace, Aryeh Lightstone, consilier principal pe probleme de politică pentru Orientul Mijlociu în ambele administrații Trump, conduce discuțiile privind strângerea de fonduri, fiind practic singurul responsabil în acest sens.
12 palestinieni au fost selectați pentru a conduce o administrație civilă viitoare în Gaza, însă eforturile sunt blocate.
Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG) are sediul în Egipt și așteaptă în acest moment asigurări de securitate și acorduri diplomatice pentru a putea intra în Gaza.
Nu sunt oferite detalii suplimentare
în legătură cu stadiul actual al acestui proces, însă se știe că printre cheltuieli se numără și salariile acestor 12 palestinieni care urmează să ocupe poziții cheie în viitoarea administrație.
Compensația lunară pentru cei care lucrează în comitet se situează într-o medie cuprinsă între 16.000 și 17.000 de dolari.
Informații obținute de The Guardian arată că lui Mladenov i-ar fi fost atribuită o remunerație anuală de aproximativ 400.000 de dolari pentru rolul său în cadrul Consiliului pentru Pace.
Un înalt oficial al Consiliului pentru Pace a fost întrebat în legătură cu anumite cifre, însă nu a putut furniza detalii în mod direct.
Limitările sale în a comenta au fost clare atunci când a afirmat:
„Nu sunt directorul financiar… dar cifrele acelea erau uluitoare”
Informațiile despre salarii oferite de un reprezentant al consiliului The Guardian au fost declarate inexacte, fiind menționat că sumele acordate tehnocraților palestinieni sunt determinate pe baza schemei de salarizare a Autorității Palestiniene.
Nu sunt în măsură să ofer detalii suplimentare.
Activitatea Comitetului Național pentru Administrarea Gazei, subordonat lui Mladenov, nu a înregistrat progrese concrete în îmbunătățirea vieții palestinienilor din Fâșia Gaza, potrivit surselor.
„Nici măcar o sticlă de apă nu a intrat în Gaza sub egida NCAG din ianuarie 2026”
, a relatat o persoană cu cunoștințe despre operațiunile comitetului.
La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, odată cu încheierea unui armistițiu pentru regiunea Gaza, atât criticii, cât și partenerii strategici ai Statelor Unite ale Americii au exprimat îngrijorări legate de lipsa unor reglementări clare privind reconstrucția, guvernanța și securitatea în enclava palestiniană.
Acordul prevedea desfășurarea unui contingent internațional cu scopul de a garanta securitatea în Gaza, facilitând astfel reconstrucția și sporirea ajutorului umanitar, precum și demilitarizarea organizației Hamas și retragerea completă a trupelor israeliene.
În baza înțelegerii, era așteptată o intensificare a sprijinului umanitar și o serie de măsuri menite să conducă la o gestionare eficientă a situației de securitate din Gaza.
În ciuda trecerii a peste jumătate de an, eforturile internaționale pentru stabilirea unei forțe și a unui plan concret de intervenție în Fâșia Gaza sunt încă inexistente.
Forțele israeliene mențin controlul asupra unei suprafețe extinse de teren, care reprezintă mai mult de jumătate din teritoriu.
În acest context, ajutorul umanitar, inclusiv livrările de alimente, este supus unor restricții stricte impuse de către acestea.
În ciuda trecerii timpului, supraviețuitorii sunt nevoiți să locuiască în tabere de fortune, în condiții insalubre, unde foamea a devenit o problemă omnipresentă. În paralel, școlile rămân închise, iar penuria de apă potabilă a atins cote alarmante. Pe de altă parte, infrastructura sistemului de sănătate a fost grav afectată de distrugeri și de insuficiența personalului medical și a materialelor medicale necesare.
Viziunile prezentate de Trump și echipa sa pentru viitorul Fâșiei Gaza par a fi o realitate îndepărtată, având în vedere situația actuală de distrugere și criză umanitară.
În perioada recentă, aceștia au promovat o imagine a enclavei ca fiind un centru vibrant de turism și comerț, prevăzut cu aeroporturi, porturi maritime și orașe moderne echipate cu tehnologie de inteligență artificială pentru locuitorii din Gaza.
În cadrul unui discurs ținut la Davos, în luna ianuarie, Jared Kushner a îndemnat potențialii donatori să se pregătească pentru un rezultat pozitiv remarcabil. Cu toate acestea, eforturile de reconstrucție, inclusiv cele referitoare la proiectele de bază din regiunile din Gaza aflate sub control militar complet israelian, au rămas în mare parte lipsite de substanță.
Anterior, reprezentanții administrației americane afirmaseră că, până în vara precedentă, erau așteptate finalizarea unor tabere semipermanente în regiunile respective, care să fie împrejmuite și să poată primi un număr mii de palestinieni.
O serie de ofertanți au înaintat propuneri pentru îndepărtarea resturilor, garantarea protecției și edificarea unor ansambluri în Gaza, însă au afirmat că nu și-au asigurat atribuirea contractelor pentru realizarea acestor sarcini.
O sursă necunoscută, care se teme de posibile repercusiuni, a afirmat că nu a existat nicio evoluție semnificativă în ceea ce privește eforturile de reconstrucție.
Nu au fost semnate contracte nici măcar pentru o activitate de bază cum ar fi curățarea resturilor, a adăugat aceasta.
„Nu s-a întâmplat nimic. Nici măcar nu au încheiat contracte pentru îndepărtarea molozului”
Reconstrucția enclavei nu avansează din cauza încălcării armistițiului de către ambele părți, potrivit lui Mladenov, care a accentuat în mai multe rânduri că Hamas este principalul vinovat pentru blocajul procesului. În opinia sa, gruparea Hamas trebuie să se dezarmeze pentru a permite reluarea eforturilor de reconstrucție.
Viitorul a peste 2 milioane de palestinieni care locuiesc în Gaza este în joc, majoritatea fiind persoane strămutate care aspiră la reconstrucția vieții lor după un conflict catalogat ca fiind de natură genocidiară de către o comisie a ONU, organizații de profil și experți în domeniul genocidului.
Într-un scenariu extrem de puțin probabil, dacă organizația Hamas ar consimți să-și depună armele, Consiliul pentru Pace nu posedă capacitatea de a oferi asistență la scara cerută pentru teritoriul grav afectat de conflict, potrivit unei surse cu cunoștințe despre operațiunile acestui organism.
Un dezastru s-ar putea produce dacă Hamas acceptă dezarmarea, după care afirmă:
„Haideți, începeți să livrați ajutoarele”
, a avertizat această persoană.
În acel moment, o întrebare critică va apărea: Ce măsuri vor lua?
Un membru marcant al Consiliului pentru Pace a ridicat o obiecție față de această apreciere.
„Se întâmplă să fim mai mult decât pregătiți și nu vom da greș”
,
a afirmat acesta cu încredere, în opoziție cu evaluarea respectivă, într-un ton de siguranță.
Administrația Statelor Unite ale Americii a impus sancțiuni unor persoane fizice responsabile de organizarea unei flotile cu destinația Gaza, măsura fiind motivată prin acuzații de subminare a demersurilor de pace promovate de Donald Trump.
Organizația umanitară Medici Fără Frontiere a lansat acuzații grave, potrivit cărora situația din Fâșia Gaza a degenerat într-o criză de malnutriție care a fost artificial întreținută de către Israel.
COMENTARII / 0