Deși cercetările privind impactul alcoolului asupra sănătății sunt în desfășurare de zeci de ani, rezultatele obținute până în prezent nu sunt uniforme. Pe când anumite investigații au arătat că un consum moderat de alcool ar putea avea efecte pozitive, altele au demonstrat că orice cantitate de alcool poate avea consecințe negative. O nouă evaluare a datelor disponibile încearcă să arunce lumină asupra acestor contradicții și dezvăluie că repercusiunile alcoolului asupra stării de sănătate sunt multiple și complexe, unele dintre ele putând fi atenuate sau chiar parțial inversate prin diminuarea consumului de alcool sau prin abstinență.
Studiile privind impactul alcoolului asupra sănătății au fost reevaluate de către o echipă de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health și Center for Addiction and Mental Health, care au analizat, de asemenea, potențialele surse de eroare ce pot afecta rezultatele.
Rezultatele acestei cercetări au fost raportate de News.ro.
O evaluare mai recentă a fost efectuată pentru a îmbunătăți estimările la nivel global cu privire la impactul bolilor, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) fiind implicată în studii precum Global Burden of Disease și în rapoarte care analizează consumul de alcool și sănătatea.
Această analiză servește drept actualizare pentru evaluările anterioare folosite în cadrul estimărilor globale privind povara bolilor și a celor din rapoartele OMS despre efectele alcoolului asupra sănătății.
Citește șiCercetătorii contestă o ipoteză veche despre creier în noul studiu
Studiul s-a concentrat asupra a două aspecte cheie legate de consumul de alcool: media cantității consumate și modelele de consum, care includ circumstanțele și frecvența în care alcoolul este consumat.
În plus, cercetătorii au dorit să compare rezultatele studiilor observaționale tradiționale cu cele obținute prin randomizarea mendeliană, o abordare care se bazează pe date genetice pentru a examina mai riguros legăturile dintre factorii de risc și diverse boli.
Sinclair Carr, doctorand la Departamentul de Epidemiologie al Harvard T.H. Chan School of Public Health și autor principal al cercetării, afirmă că studiile efectuate prin randomizare mendeliană au transformat radical înțelegerea impactului alcoolului, în special în ceea ce privește bolile cardiace și accidentul vascular cerebral ischemic.
Un număr de 62 de afecțiuni medicale sunt considerate a fi consecințe directe ale consumului de alcool.
Rezultatele cercetărilor genetice nu au scos în evidență nicio legătură directă între consumul de alcool și riscul de a dezvolta anumite boli, spre deosebire de studiile observaționale care au arătat că consumul moderat de alcool ar putea avea efecte protectoare.
Se vehiculează de mult timp ideea că un consum zilnic moderat de vin roșu ar avea efecte pozitive asupra sănătății cardiace.
Această teorie se bazează pe observații care sugerează că un pahar de vin roșu pe zi ar putea avea un impact pozitiv asupra inimii.
Însă, cercetătorii atrag atenția că anumite legături pozitive observate ar putea avea explicații alternative. De pildă, cei care beau alcool cu moderație ar putea avea un statut socioeconomic superior sau o dietă mai echilibrată, ceea ce ar putea afecta concluziile studiului.
Un studiu recent publicat în revista Addiction relevă că mai mult de 60 de afecțiuni, catalogate în Clasificarea Internațională a Bolilor a Organizației Mondiale a Sănătății, sunt direct legate de consumul de alcool.
Aceste boli pot fi atribuite în întregime consumului de alcool, potrivit analizei.
Nu este cazul unor boli
nu se menționează, însă se confirmă legătura directă pentru peste 60 de boli.
din eroare a fost trimisă lista incompletă. Rog a se folosi
62 de boli au fost identificate de cercetători ca fiind direct legate de consumul de alcool, majoritatea fiind cauzate de consumul excesiv.
sunt exemple de afecțiuni care pot fi atribuite în întregime consumului de alcool.
Rezultatele analizei au scos în evidență și faptul că alcoolul are un impact negativ asupra sănătății, favorizând apariția unor boli infecțioase cum ar fi tuberculoza, pneumonia, infecția cu HIV și infecțiile cu transmitere sexuală, precum și a unor afecțiuni neinfecțioase, printre care diabetul zaharat de tip 2, AVC, pancreatita, demența și diverse tipuri de cancer.
În același timp, consumul de alcool este corelat cu o probabilitate crescută de a suferi traumatisme și accidente, inclusiv accidente rutiere, căzături și acte de violență.
Concluzia specialiștilor în legătură cu efectele cancerigene ale alcoolului este că nu există o cantitate sigură de consum care să nu majoreze riscul de apariție a acestei boli.
Orice cantitate de alcool creşte riscul pentru mai multe tipuri de cancer
, avertizează cercetătorii.
Astfel, se confirmă că alcoolul are un impact negativ asupra sănătății, indiferent de cantitatea consumată.
Se pare că anumite boli se dezvoltă mai lent.
Consumul moderat de alcool pare să aibă efecte diferite asupra organismului, în funcție de tipul de afecțiune.
În ceea ce privește cancerul de sân, o formă de cancer foarte frecvent studiată în relație cu alcoolul, se observă că consumul de alcool, chiar și în cantități mici, cum ar fi un pahar de vin la fiecare două zile, este asociat cu un risc crescut de îmbolnăvire.
Pe de altă parte, aceeași cantitate de alcool ar putea juca un rol protectiv împotriva bolilor cardiace.
În urma investigațiilor, experții au ajuns la concluzia că nu există un consum totalmente inofensiv și nici măcar probe evidente că nivelurile extrem de mici de alcool sunt nocive în toate circumstanțele. Pe de altă parte, sporirea riscului unei boli poate fi contrabalansată de diminuarea riscului unei alte afecțiuni.
Concluziile prezentate au implicații la nivel populațional, însă factorii individuali pot modifica considerabil efectele alcoolului.
În realitate, experiența personală, precum și istoricul medical familial referitor la afecțiuni cardiovasculare ori cancer, sunt elemente cheie care particularizează riscurile și beneficiile asociate consumului de alcool pentru fiecare individ în parte.
Rezultatele studiului nu au scos la iveală nicio legătură între tipul de alcool consumat și efectele acestuia asupra organismului.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că alcoolul are același impact indiferent dacă este sub formă de vin, bere sau băuturi spirtoase.
În plus, se remarcă faptul că diminuarea sau eliminarea consumului de alcool poate contribui la încetinirea progresiei anumitor boli și poate chiar permite o recuperare parțială în anumite circumstanțe. Printre exemplele cele mai clare se numără riscurile imediate legate de consumul de alcool, precum
accidentele rutiere produse pe fondul consumului de alcool
, care dispar ca risc odată cu oprirea consumului de alcool.
Se pot observa anumite schimbări odată cu oprirea consumului de alcool.
Rezultatele unor investigații randomizate indică, de asemenea, că scăderea consumului de alcool poate duce la o reducere a presiunii sângelui, care reprezintă un factor de risc semnificativ pentru afecțiunile cardiovasculare. În plus, cercetătorii subliniază că anumite date sugerează că pierderea de volum cerebral cauzată de consumul de alcool poate fi, în anumite situații, reversibilă odată ce individul încetează să consume băuturi alcoolice. Pe de altă parte, se remarcă și faptul că riscul de cancer poate diminua ulterior abandonării consumului de alcool.
În situații de boli cronice, anumite avariări pot atinge un punct ireversibil. Leziunile la nivelul ficatului sunt un exemplu relevant, unde unele schimbări devin permanente, chiar dacă consumul redus sau eliminat poate diminua viteza de progresare a afecțiunii.
Studiile viitoare ar trebui să fie mai riguros planificate pentru a soluționa multiplele incertitudini persistente.
În timp ce studii randomizate constituie un etalon pentru investigarea legăturilor cauzale, impunerea consumului de alcool participanților ridică probleme etice.
În loc de aceasta, cercetătorii propun efectuarea de investigații axate pe consecințele scaderii consumului de alcool sau pe efectele abstinenței pentru a obține rezultate relevante.
COMENTARII / 0