Infectarea cu virusul West Nile constituie un risc real în perioada de vară, când activitatea țânțarilor atinge niveluri maxime. Conf.univ. dr. Tudor Ciuhodaru detaliază primele semne ale bolii, indicii care ar trebui să ne ducă imediat la spital, modalitățile de diagnosticare corectă prin teste de laborator și măsurile practice pe care le putem adopta pentru a evita îmbolnăvirea.
Medicul Tudor Ciuhodaru oferă toate informațiile esențiale privind virusul West Nile.
În sezonul cald, apariția cazurilor de infecție cu virusul West Nile reînnoiește atenția asupra pericolelor legate de mușcăturile de țânțari. Pentru a sprijini comunitatea, doctorul Tudor Ciuhodaru, specialist în urgențe la medicină primară, a prezentat un manual practic care explică cum se manifestă această boală, cine se află în cea mai mare vulnerabilitate și ce măsuri stricte de prevenție și diagnostic trebuie adoptate.
Citește și1 din 3 adulți români suferă de obezitate. Cazul revoltător al pacientului refuzat de spitale pentru că era „prea gras” și ce își propune să schimbe Carta Albă a Obezității
În ciuda faptului că majoritatea infecțiilor se manifestă cu evoluții blânde sau fără simptome, medicul avertizează asupra complicațiilor grave, care pot deveni extrem de periculoase dacă nu se acționează la timp.
„Este important să nu ignorați înțepăturile de țânțari! Ele pot deveni letale. Există 5 semne de alarmă care impun prezentarea de urgență la spital”, subliniază dr. Tudor Ciuhodaru.
Care este virusul West Nile și care sunt pacienții cu cea mai mare vulnerabilitate
Virusul West Nile este transmis în mare parte prin mușcăturile de țânțari infectați. Doctorul subliniază că acest virus nu poate fi transmis direct între oameni, menționând că contactul fizic, precum atingerea sau sărutul, nu reprezintă o cale de transmitere. Doar în situații foarte rare, transfuzia de sânge poate constitui o altă modalitate de infecție.
„Principala cale de transmitere la om este prin înțepătura țânțarilor. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic, spre exemplu atingere sau sărut! Transfuziile pot fi o sursă de infecție”
Medic Tudor Ciuhodaru atrage atenția asupra acestor aspecte.
Orice individ înțepen de un țânțar portator poate dobândi virusul, dar șansa de a se îmbolnăvi după o singură înțepătură rămâne scăzută. Mai mult, statisticile indică că în jur de 90% dintre persoanele infectate nu manifestă niciun simptom.
„Probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură este totuși redusă. 90% dintre cei infectați nu prezintă simptome”, a mai precizat el. Sursa foto: Shutterstock
Totuși, riscurile variază considerabil în funcție de organism. Aproximativ o persoană din 150 de cazuri infectate dezvoltă manifestări severe ale infecției. Cele mai vulnerabile grupuri sunt indivizii cu vârsta peste 50 de ani și cei care prezintă deficiențe imune sau boli cronice, în cazul în care probabilitatea de complicații grave și chiar deces este semnificativ mai mare. În situațiile severe, consecințele neurologice pot dura câteva săptămâni sau pot deveni permanente.
Ce semne timpurii și avertismente trebuie detectate la virusul West Nile?
Simptomele bolii se prezintă de la stări asemănătoare unei viroze sau a unei răceli ușoare, până la complicații grave cum ar fi meningo-encefalita. În variantele de severitate medie, care apar la aproximativ 1 din 5 pacienți, infecția se manifestă cu febră, cefalee, greață, vărsături, dureri musculare și articulare, erupții cutanate și, mai rar, limfadenopatie. În astfel de cazuri moderate, recuperarea pacientului se realizează de obicei în intervalul de 7-10 zile.
Doctorul Tudor Ciuhodaru subliniază 5 semne de avertizare care, de regulă, se manifestă în intervalul 2–8 zile de la înțepătură și care cer ca pacientul să se prezinte imediat la secțiile de primiri urgențe.
„ Sunt 5 semne de alarmă care impun prezentarea la urgență: febră ridicată însoțită de durere de cap intensă, vărsaturi, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înțepătura de țântar”, atrageatenția conf. Univ. Dr. Tudor Ciuhodaru.
Ce pot face pacienții care suspectează o posibilă infectarea și cum se pot testa
Examinarea medicală se inițiază atunci când specialistul evaluează semnele ( febră, dureri de cap, erupții cutanate) și eventuala expunere la mușcături de țânțari în perioada caldă. Pentru a stabili cu certitudine infecția, medicul recurge la un protocol de investigații paraclinice dedicate.
Diagnosticul de certitudine se bazează pe teste serologice de sânge care determină prezența anticorpilor specifici de tip IgM și IgG anti-virus West Nile, unde anticorpii IgM indică o infecție recentă. În cazurile severe cu semne neurologice, precum meningita sau encefalita, se realizează analiza lichidului cefalorahidian (LCR) prin puncție lombară pentru detectarea anticorpilor IgM. De asemenea, testele moleculare (RT-PCR) pot detecta materialul genetic al virusului în sânge sau LCR, fiind deosebit de utile în fazele incipiente ale bolii.
În primul rând, țânțarul nu este exclusiv portator al virusului West Nile. Orice suspiciune recomandă consultarea medicului și efectuarea unui test. Simptomaqtologia nu este unică pentru West Nile. Meningoencefalita cauzată de West Nile prezintă aceleași semne ca și alte infecții virale. Prin urmare, pentru a permite un diagnostic precoce și a evita complicațiile severe, este recomandat să consultați medicul în primele zile. Tudor Ciuhodaru a adăugat acest lucru pentru Libertatea.ro.
Care sunt opțiunile terapeutice disponibile pentru infecția cauzată de virusul West Nile?
Din perspectiva terapeutică, nu există niciun tratament antiviral dedicat sau niciun vaccin aprobat pentru West Nile la oameni.
Gestionarea bolii variază în funcție de severitatea formei clinice. În cazurile ușoare și moderate, intervenția se limitează la măsuri simptomatice, axate pe diminuarea febrei și ameliorarea durerilor. Pe de altă parte, în formele severe ce implică sistemul nervos, internarea pacientului este esențială, iar tratamentul implică administrarea de medicamente intravenoase, corecția echilibrului hidroelectrolitic, asistență respiratorie și intervenții de terapie intensivă pentru menținerea funcțiilor vitale.
„Este necesară spitalizarea pacientului și tratarea cu medicație intravenoasă. Nu există un tratament specific pentru virusul West Nile. În cazul formelor de severitate medie (1 din 5 cazuri) ce evoluează cu febră, cefalee, grețuri, vărsături, dureri musculare și articulare”, a mai explicat el.
Ghidul de prevenție, sugerat de medic, explică cum să protejezi populația.
Fără un tratament specific, prevenția rămâne cea mai eficientă modalitate de protecție. Dr. Tudor Ciuhodaru recomandă să se evite activitățile în aer liber între apus și răsărit, moment în care țânțarii ating nivelul maxim de activitate.
„Prevenția este cea mai bună măsură de protecție. Este important să:
Nu lăsați ca țânțarii să vă înțepă, chiar dacă petreceți doar câteva minute afară. Intervalul dintre apus și răsărit reprezintă faza de activitate maximă pentru majoritatea speciilor de țânțari. Evitați activitățile în aer liber în această perioadă sau aplicați pe pielea expusă substanțe repelente. Permethrin nu trebuie să fie aplicat direct pe piele. Îmbrăcați-vă cu haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi, deoarece țânțarii pot pătrunde și prin țesut. Aplicarea unui tratament pe bază de permethrin pe suprafața hainelor oferă un nivel suplimentar de protecție. Verificați și mențineți integritatea plaselor anti-in
În plus, este crucială utilizarea substanțelor repelente pe zonele pielii expuse, deși se menționează că produsele conținând permethrin nu se aplică direct pe piele, ci pe haine. Îmbrăcarea cu haine de protecție – mâneci lungi, pantaloni lungi și șosete
În vara anului 2026, România a înregistrat peste 40 de cazuri ale virusului West Nile.
Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat 58 de cazuri de infecție cu virusul West Nile și trei decese în România. Bucureștiul reprezintă zona cu cele mai mari numere de îmbolnăviri.
În această vară, România a înregistrat o creștere semnificativă a cazurilor de infecție cu virusul West Nile, iar autoritățile de sănătate au emis un avertisment de urgență. Potrivit ultimului raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în intervalul 3 iunie – 2 septembrie au fost constată 58 de infecții, dintre acestea 47 confirmate prin teste de laborator și 11 considerate probabile.
În același timp, personalul medical a raportat că trei indivizi au pierdut viața în România din cauza virusului West Nile. Toți cei trei decedați erau persoane în vârstă și aveau comorbidități grave.
În ce regiuni s-au raportat cele mai multe cazuri?
Capitala este de departe cea mai afectată zonă din țară. În București au fost identificate 25 de cazuri, urmată de județul Ilfov cu șase cazuri, precum și de Călărași și Giurgiu, unde au fost raportate câte patru îmbolnăviri. Pacienți infectați s-au înregistrat și în alte județe din țară, precum Ialomița, Cluj, Suceava, Teleorman, dar și cazuri izolate în Argeș, Bihor, Brăila, Botoșani, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Satu Mare sau Vaslui.
Medicii și reprezentanții INSP subliniază că principalul mijloc de protecție constă în evitarea înțepăturilor de țânțari, care reprezintă vectorii principali ai acestei boli. Comunitatea este îndemnată să poarte haine cu mâneci lungi și pantaloni lungi în timpul activităților în aer liber, în special în seară și dimineață, când insectele sunt cele mai active. Ploile creează condiții propice proliferării țânțarilor. Totuși, este esențial ca publicul să fie informat despre modalitățile de auto-protecție în astfel de circumstanțe.
COMENTARII / 0