Vitamina care reduce riscul de infarct și accident vascular cerebral, ignorată de mulți

Conform unor declarații ale medicilor, raportate de către The Telegraph, sporirea consumului de vitamina K ar putea reprezenta o modificare alimentară de impact major asupra...

Conform unor declarații ale medicilor, raportate de către The Telegraph, sporirea consumului de vitamina K ar putea reprezenta o modificare alimentară de impact major asupra sănătății cordului, fiind în același timp destul de simplă.

Un nutrient esențial, vitamina K2, joacă un rol crucial în prevenirea acumulării de calciu în pereții arterelor, proces denumit calcificare arterială, care crește riscul de infarct și accident vascular cerebral. Acest nutrient se găsește în principal în legumele cu frunze verzi și în anumite produse animale.

Potrivit profesorului Jan Olav Aaseth de la Universitatea Inland din Norvegia, vitamina K joacă un rol esențial în direcționarea calciului către oase, îndepărtându-l de inimă și vasele de sânge, ceea ce are un impact pozitiv asupra sănătății cardiovasculare și osoase.

Citește șiSeara: băuturi care susțin o îmbătrânire frumoasă, recomandate de dietetician

„Vitamina K este necesară pentru a transporta calciul departe de inimă și vasele de sânge către oase, îmbunătățind astfel sănătatea cardiovasculară și osoasă”

a afirmat el.

Există o conexiune semnificativă între vitamina K și riscul de boli cardiovasculare. Cercetările au arătat că această vitamină ar putea juca un rol crucial în reducerea riscului de infarct și accident vascular cerebral.

Studiile recente au arătat că vitamina K ar putea juca un rol crucial în menținerea sănătății în timp îndelungat, atunci când este consumată în cantități suficiente. Importanța acestui nutrient a fost subliniată de cercetările actuale.

Rezultatele unui studiu desfășurat în Spania au arătat că subiecții care au ridicat nivelul de consum al vitaminei K au înregistrat o scădere a riscului de deces prematur din motive cardiovasculare cu o valoare de până la 48%.

Experții trag un semnal de alarmă, afirmând că vitamina esențială lipsește adesea în dietele actuale.

Potrivit lui Aaseth, un aspect îngrijorător este acela că legumele sunt prezente în cantități infime în dietele actuale.

„Problema este că dietele moderne includ adesea cantități foarte mici de legume”

, a accentuat el.

Procesul de calcificare arterială, caracterizat prin depunerea treptată de calciu în pereții vaselor sanguine, devine din ce în ce mai frecvent pe măsură ce vârsta crește. După vârsta de 50 de ani, majoritatea locuitorilor țărilor dezvoltate prezintă deja anumite leziuni vasculare, potrivit specialiștilor în cercetare. Vitamina K constituie o familie de compuși, nu o substanță singulară. Printre formele sale cele mai semnificative se numără Vitamina K1 (filochinonă) și Vitamina K2 (menaquinonă).

Potrivit profesorului Marc Sim de la Edith Cowan University din Australia, „Vitamina K1 poate fi transformată în K2 de către organism”. Cercetătorii subliniază că principala distincție rezidă în faptul că vitamina K2 ar prezenta o capacitate de absorbție superioară și ar menține o perioadă de activitate prelungită în cadrul organismului.

Procesul de coagulare a sângelui este puternic influențat de vitamina K1, pe când vitamina K2 are o conexiune mai strânsă cu reglementarea distribuției calciului în organism, favorizând acumularea acestuia în structura osoasă și reducând riscul de depozitare în arterele corpului.

Există multiple surse alimentare care oferă cantități considerabile de vitamină K. Printre acestea se numără:

  • frunzele verzi,
  • legumele,
  • și anumite tipuri de uleiuri vegetale.

În legume verzi precum spanacul, broccoli, kale și salata verde se află preponderent vitamina K1. În schimb, sursele de vitamina K2 includ ouă, carne de pui, precum și produse lactate cum ar fi iaurtul, laptele integral și brânzeturile maturate.

În ciuda unei atenții crescânde față de suplimentele de vitamina K, oamenii de știință păstrează o abordare precaută. Anumite investigații indică posibile avantaje, în special pentru categoriile vulnerabile, precum persoanele în vârstă sau pacienții cu afecțiuni cronice.

Potrivit profesorului Aaseth, suplimentele alimentare ar putea fi necesare, în special după 60 de ani, chiar dacă o alimentație echilibrată este fundamentală.

„Deși o alimentație adecvată este esențială, suplimentele ar putea fi necesare, mai ales după vârsta de 60 de ani”

a afirmat el.

Deși există anumite speranțe, dr. Jennifer Lees, expert în vitamina K la Universitatea din Glasgow, avertizează că rezultatele cercetărilor sunt încă restrânse.

”Suplimentarea nu poate oferi aceleași beneficii complexe ca o dietă bogată în fructe, legume și cereale integrale”

, afirmă ea.

În opinia majorității experților, factorul cheie este reprezentat de alimentație. Profesorul Sim a accentuat că schimbarea calității dietei ar trebui să fie o prioritate, aceasta fiind capabilă să asigure în mod natural un nivel corespunzător de vitamină K.

„Prioritatea ar trebui să fie îmbunătățirea calității dietei, care va asigura în mod natural un aport adecvat de vitamina K”

COMENTARII / 0