Vladimir Putin s-ar putea să nu își dorească pacea, avertizează un lider european care a vorbit cu președintele rus

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, este sceptic față de ideea unui posibil acord de pace în războiul din Ucraina, care durează de aproape cinci ani....

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, este sceptic față de ideea unui posibil acord de pace în războiul din Ucraina, care durează de aproape cinci ani. Declarațiile vin la scurt timp după discursul optimist al lui Donald Trump, care susține că războiul din Ucraina s-ar putea încheia în curând. Prim-ministrul Norvegiei spune că Putin „s-ar putea să nu își dorească pacea”, după ce a vorbit direct cu președintele rus. Într-un interviu pentru Politico, Støre a avertizat că negocierile din 10-11 noiembrie 2026, de la Abu Dhabi, nu trebuie să compromită securitatea europeană.

În perioada 10-11 noiembrie 2026, reprezentanți ai Moscovei, Kievului și Statelor Unite se vor aduna în Emiratele Arabe Unite pentru a desfășura prima sesiune trilaterală de dialog din ultimele nouă luni. Această întâlnire provine dintr-o lună de eforturi diplomatice intense, alimentată și de presiunea președintelui Trump, care a insistat pe încheierea unui acord.

Premierul norvegian avertizează că Europa trebuie să nu lase securitatea europeană să fie utilizată ca monedă de schimb în cadrul acestor negocieri.

Citește șiChina reacționează dur în scandalul de spionaj care îl vizează pe șeful Nvidia: „Este o campanie de denigrare”

Støre a declarat pentru Politico, fiind întrebat despre așteptările sale legate de întâlnirea din Abu Dhabi.

„Aș fi precaut. Abu Dhabi este doar o etapă intermediară, iar unul dintre rezultate ar trebui să fie organizarea unei următoare întâlniri destul de curând”

Potrivit lui Støre, discuțiile ar putea include o încetare a focului în Marea Neagră pentru a permite transportul sigur al grânelor, un armistițiu în ceea ce privește infrastructura energetică, o înghețare a liniei frontului și alte „măsuri de consolidare a încrederii”, precum schimburi de prizonieri.

În același timp, se abordează subiectul garantii de securitate, menite să împiedice o nouă agresiune din partea Rusiei.

Pe data de 27 octombrie 2026, Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au luat inițiativa și au contactat direct Kremlinul, stabilind o întâlnire de 90 de minute cu Vladimir Putin. Această acțiune a generat <

„Să recunoaștem. El (n.r. – Putin) nu este izolat. Singura voce care ajunge la Moscova este cea din Washington”

a declarat Støre.

Premierul norvegian a subliniat importanța ca Europa să fie activă în dialogul cu Rusia: „A crede că războiul se va termina fără ca Europa să vorbească cu Moscova este o iluzie… Credem că ar trebui să existe voci europene care să ajungă la Putin, transmițând de ce și cum susținem Ucraina”.

Întrebat cum ar caracteriza starea de spirit a liderului rus după convorbirea lor, Støre a răspuns: „Aș descrie-o ca fiind profesională. Aș descrie-o ca fiind rațională. A fost o conversație în care am convenit asupra principiilor, nu ne-am întrerupt, ne-am menținut la declarații. Argumentele sale au fost perfect clare”.

Deși nu există semne clare că Putin dorește un acord de pace, Støre consideră că simplul fapt că liderul de la Kremlin a acceptat să discute reprezintă „cel puțin un semnal că există disponibilitatea de a sta la masă”. Cu toate acestea, premierul norvegian rămâne sceptic: „Dacă ar fi dorit pace, războiul nu ar fi început”.

În această săptămână, liderii europeni se vor aduna la Dublin pentru a aborda modul în care Uniunea Europeană se va prezenta în negocierile legate de Ucraina. Premierul italian Giorgia Meloni a manifestat nemulțumirea față de absența unui plan coordonat al UE care să-i permită să-și facă vocea auzită în aceste discuții cruciale.

Støre a subliniat că Europa trebuie să decidă asupra mesajelor și obiectivelor comune și să delege o persoană sau un grup care să le transmită clar liderilor mondiali. Potrivit premierului norvegian, un rol important în acest sens ar putea reveni celor trei mari puteri economice ale Europei: Germania, Franța și Marea Britanie.

Un alt subiect sensibil este planul administrației Trump de a revizui arhitectura de securitate a Europei. Săptămâna trecută, Trump a sugerat că Statele Unite ar putea propune un acord care să redefinească securitatea în întreaga Europă. Totuși, Støre și alte state nordice și baltice resping ideea ca viitorul prezenței americane în Europa sau rolul NATO să fie negociate în contextul războiului din Ucraina.

„Orice problemă legată de arhitectura de securitate europeană trebuie abordată după încheierea războiului. Rusia continuă să promoveze idei despre unde ar putea sau nu ar putea fi NATO. Aceste lucruri nu sunt decise de Rusia și nu au legătură cu negocierile actuale”, a declarat Støre.

Chiar și în contextul criticilor constante ale lui Trump către partenerii NATO, Støre afirmă că legătura rămâne solidă:

„Putem discuta dacă anumite declarații ajută sau nu. Uneori, e greu de spus că da, ajută”.

În ciuda tensiunilor și provocărilor, premierul Norvegiei își menține hotărârea că Europa trebuie să joace un rol decisiv în procesul de pace, fără a-și pune în pericol securitatea pentru un acord hâtit.

COMENTARII / 0