Von der Leyen și Kallas se certează pe comerțul UE cu așezări israeliene

Astăzi, la Bruxelles, o confruntare pe termen lung între statele membre ale Uniunii Europene urmează să iasă la iveală, pe măsură ce miniștrii responsabili cu Afaceri Externe analizează posibile soluții pentru a interzice comerțul cu așezările israeliene considerate ilegale, conform surselor Euractiv.

Ursula von der Leyen și Kaja Kallas se află într-o luptă pentru influență, în care Comisia Europeană, condusă de prima, și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), sub conducerea celei de-a doua, au opinii divergente cu privire la cine ar trebui să aibă controlul asupra deciziilor externe ale UE.
De luni de zile, această dispută mocnește, reflectând o luptă pentru putere între cele două entități cheie ale UE.

Țările europene precum Franța, Spania, Belgia, Suedia, Irlanda și Țările de Jos au pledat pentru o restricție la scară europeană privind tranzacțiile comerciale cu așezările ilegale israeliene, subliniind importanța respectării dreptului internațional de către blocul comunitar.

Citește șiLuca Niculescu anunță elaborarea planului de guvernare. Care sunt preocupările premierului desemnat: România nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero

Kaja Kallas se confruntă cu o situație delicată, fiind supusă presiunii a 11 miniștri de Externe.
La începutul acestui an, ea a încercat să influențeze deciziile colegilor săi din Comisie, lansând acuzații că aceștia împiedică progresul unei revizuiri juridice pe care ea însăși o solicitase în luna aprilie.

În ciuda așteptărilor, rezultă că recomandarea juridică pertinentă a fost înaintată de către Comisie statelor membre, însă Ursula von der Leyen și echipa sa nu au părut deosebit de încântați de această decizie, după cum s-a putut observa săptămâna trecută.

Un înalt funcționar diplomatic al Uniunii Europene, a cărui țară susține impunerea unei interdicții, a exprimat opinii nefaste despre colaborarea Comisiei Europene pe această temă, afirmând:

„Nu cred că am avut o cooperare pozitivă din partea Comisiei în această privință”

.
Această declarație reflectă poziția critică a unor state membre față de abordarea Comisiei Europene în ceea ce privește comerțul cu așezările ilegale israeliene, un subiect care a generat controverse și dezbateri aprinse.

Comisia Europeană a înaintat o serie de sugestii privind metodele juridice pentru limitarea sau oprirea circulației mărfurilor provenite din așezările israeliene, fără a înainta însă o propunere oficială.

Ursula von der Leyen și Kaja Kallas sunt într-o dispută pe tema comerțului UE cu așezările ilegale israeliene.
Se propun trei soluții posibile: instituirea unui sistem de licențiere mai riguros, perceperea unor taxe prohibitive sau o interdicție completă a acestor activități comerciale.

Chestiunea consensului unanim a devenit un subiect de dispută în cadrul Uniunii Europene, Ursula von der Leyen și Kaja Kallas fiind în dezacord cu privire la comerțul cu așezările ilegale israeliene. Acest subiect a generat tensiuni între președinta Comisiei Europene și prim-ministra Estoniei. În timp ce unele state membre UE cer o abordare mai fermă în privința acestei chestiuni, altele preferă o poziție mai nuanțată.

„Este esențial să menținem o poziție comună”

a declarat Ursula von der Leyen, în timp ce Kaja Kallas a susținut că abordarea UE ar trebui să fie mai flexibilă.

O discuție aprinsă a fost generată de documentul Comisiei cu privire la nivelul de aprobare necesar pentru progres – un aspect aparent tehnic, dar extrem de important pentru validarea oricărei propuneri.

Statele membre care pledează pentru interzicerea schimburilor comerciale cu așezările ilegale consideră că această măsură ar trebui să fie tratată exclusiv ca o chestiune comercială, ceea ce ar presupune un prag mai mic de aprobare, și anume o majoritate calificată, în loc de unanimitate, în rândul statelor membre.

Documentul Comisiei Europene prevede că decizia privind comerțul cu așezările israeliene ilegale între toate cele 27 de state membre ar trebui să fie luată în urma unui acord unanim, deoarece aceasta ține mai mult de politica externă și de chestiuni politice decât de o simplă măsură tehnică comercială.

Potrivit unei surse, un grup de oficiali cu legături strânse cu Ursula von der Leyen, fostă ministru german al Apărării și membră a Partidului Creștin Democrat, a elaborat documentul, după cum a relatat Euractiv.

Un diplomat a afirmat că documentul Comisiei Europene lasă impresia că unanimitatea este scopul urmărit, chiar dacă nu este menționată în mod explicit.

„Documentul Comisiei nu solicită expres unanimitate. Dar dacă îl citești, pare foarte clar că asta este ideea”

, a declarat acesta.

Orice țară membră ar putea bloca o decizie, necesitând un consens complet pentru adoptarea unei măsuri, datorită mecanismului de luare a deciziilor în cadrul UE. Germania și Republica Cehă sunt printre țările care ar putea exercita acest drept de veto.
Opoziția Berlinului față de această propunere se bazează pe argumentul că aceasta ar trebui să fie considerată o sancțiune în domeniul politicii externe, ceea ce ar impune acordul tuturor statelor membre, adică cele 27 de țări ale UE.

În jur de 12 națiuni, împreună cu avocații interni ai Consiliului Uniunii Europene și cu profesori care susțin Palestina, se opun acestei propuneri.

Nu există nicio declarație directă care să poată fi reprodusă aici.

Se preconizează că Italia, țară cu un impact semnificativ asupra atingerii unei majorități calificate pentru o inițiativă axată pe comerț, va fi deschisă spre examinarea unei propuneri în acest sens. Italia este văzută ca un jucător cheie.
Opoziția față de includerea politicii comerciale internaționale în politica externă puternică este considerată absurdă de către un grup de miniștri de Externe, care urmează să critice Comisia pentru presupusele manevre de întârziere.
Ei susțin că așteptările privind excluderea politicii comerciale internaționale din politica externă puternică sunt lipsite de sens.

Kaja Kallas a admis personal, la începutul acestui an, că nu s-a înregistrat nici un consens unanim, nici o majoritate calificată restrânsă, reprezentată de cel puțin 15 state membre și două treimi din populația Uniunii Europene, care să fi susținut adoptarea unor măsuri în acest sens.

Nu există niciun conținut de parafrazat.

Comisia Europeană a înaintat oficial o propunere de sancțiuni severe împotriva Israelului în luna septembrie a anului trecut. Aceste sancțiuni includ suspendarea anumitor avantaje comerciale pe care Israelul le primește în baza Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Se consideră că respectiva înțelegere politică a fost caracterizată printr-o schimbare atât de bruscă, încât, în mod inevitabil, nu a reușit să obțină niciodată o aprobare unanimă în rândul guvernelor naționale, care până în prezent nu au ajuns la un acord comun în această privință.

Ursula von der Leyen conduce o Comisie care consideră că în lipsa unui consens privind cea mai drastică sancțiune posibilă, eforturile pentru implementarea unor noi sancțiuni nu ar trebui să fie foarte insistente. Însă această poziție este considerată ipocrită de către unii diplomați naționali.

Ursula von der Leyen a fost întrebată cu privire la o problemă distinctă legată de comerțul cu așezări considerate ilegale, chestiune ce nu se află sub incidența Acordului de Asociere dintre UE și Israel.
În răspuns, von der Leyen a atribuit responsabilitatea acestui subiect guvernelor naționale, afirmând în fața reporterilor, cu ocazia unui eveniment din săptămâna trecută:

Mingea este în terenul statelor membre

Urgenta unei decizii a fost subliniată de către Helen McEntee, care a ocupat funcția de ministru al afacerilor externe al Irlandei, prin solicitarea unui vot în cel mai scurt timp posibil, odată ce vor fi fost examinate toate opțiunile juridice posibile. Însă, atât calendarul politic al UE, cât și cel al Israelului, țară care se confruntă cu alegeri iminente, lasă să se întrevadă o perioadă de impas prelungit.

La reuniunea de luni încheiată, următoarea întâlnire oficială a miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene este programată pentru 12 octombrie, perioadă în care campania electorală din Israel va atinge probabil punctul său culminant.

27 octombrie va fi data la care se vor desfășura alegerile generale în Israel, potrivit anunțului făcut duminică de guvernul de coaliție al țării.
În perioada unei campanii electorale intense, instituțiile europene sunt probabil reticente să impună orice fel de sancțiuni, pentru a nu contribui astfel la ascensiunea unor miniștri cu opinii extreme, precum Itamar Ben Gvir, în încercarea acestora de a învinge tabăra condusă de Benjamin Netanyahu și de partenerii săi de coaliție.