Vortexul polar traversează o perioadă de slăbire neobișnuită pentru începutul lunii noiembrie, iar modelele meteorologice indică posibilitatea inversării vânturilor din stratosferă. Fenomenul, asociat cu o încălzire stratosferică bruscă (SSW), ar putea influența circulația atmosferică și vremea din decembrie 2026 și ianuarie 2027. Simulările climatice analizate de meteorologi indică un semnal de temperaturi mai scăzute și ninsori mai abundente în anumite regiuni din Europa și America de Nord.
Vortexul polar reprezintă un vast sistem de mișcare a aerului situat deasupra zonelor polare, care se formează în sezonul rece. Acesta se extinde de la nivelul aproape al suprafeței terestre până la stratosferă, la înălțimi de zeci de kilometri, și susține răcirea extremă a aerului în apropierea Polului Nord. Structura atmosferică se compune din două segmente majore: unul în stratosferă, la altitudini superioare, și altul în troposferă, stratul inferior al atmosferei, unde apar fenomenele meteorologice percepute la sol.
Când vortexul polar se dovedește robust și ferm, circulația sa susține păstrarea aerului rece în regiunea arctică. În anumite situații, însă, mecanismul poate slăbi sau poate fi perturbat, facilitând deplasarea maselor de aer rece spre latitudini mai joase.
Una dintre cauzele importante ale acestor perturbări este încălzirea stratosferică bruscă, cunoscută sub numele de Sudden Stratospheric Warming (SSW). Fenomenul presupune o creștere rapidă a temperaturii în stratosferă și poate determina încetinirea sau chiar inversarea direcției vânturilor care înconjoară zona polară. Potrivit analizei publicate de Severe Weather Europe pe 4 noiembrie 2026, vortexul polar traversează o perturbare puternică, iar vânturile din stratosferă au slăbit considerabil. Modelele meteorologice indică o posibilă inversare a acestora în prima parte a lunii noiembrie.
În regiunea de înălțime de aproximativ 30 kilometri, analiza prezintă o fragmentare a vortexului polar în două nuclee distincte. În același interval, temperaturile stratosferice ar putea depăși cu peste 27 de grade valorile medii pentru această perioadă a anului.
Printre semnalele utilizate pentru urmărirea vortexului polar, se numără viteza și direcția vânturilor stratosferice. Când curenții provin din vest și prezintă valori pozitive, se consideră că vortexul rămâne stabil; însă, odată ce aceștia se debilitează și se redirecționează spre est, apare o perturbare semnificativă.
Severe Weather Europe a constatat că atât modelele ECMWF, cât și cele GEFS, prezic o posibilă inversare a vânturilor în noiembrie. Acest fenomen ar putea fi de durată limitată, cu revenirea fluxului aerian la valori normale până la jumătatea lunii. Potrivit analizei, ar putea deveni cea mai timpurie încălzire majoră a stratosferei în perioada de observație modernă, fiind aproximativ trei săptămâni înaintea celor mai timpurii evenimente comparabile din seria analizată.
Schimbările vortexului polar nu reprezintă singurul element ce va modela condițiile meteo ale sezonului rece 2026-2027. Un factor semnificativ va fi și fenomenul El Niño din Oceanul Pacific, care se aprofundează și ar putea atinge niveluri extrem de înalte. Conform Centrului pentru Predicții Climatice al NOAA, El Niño persistă în proces de întărire, iar un episod intens sau foarte intens este prevăzut să se manifeste până în perioada ianuarie‑martie 2027.
Instituția indică și posibilitatea unui eveniment istoric, cu o intensitate care ar putea depăși unele dintre episoadele înregistrate după 1950. Un alt factor luat în calcul de meteorologi este QBO, oscilația cvasi-bienală a vânturilor din stratosfera tropicală. În sezonul 2026-2027, aceasta se află în faza pozitivă, cu vânturi de vest. Pentru a evalua ce efecte ar putea avea o destabilizare timpurie a vortexului polar, autorul analizei Severe Weather Europe a comparat ierni simulate de modelele climatice. Au fost identificate 21 de situații în care vortexul polar s-a prăbușit într-un interval asemănător, în condiții de El Niño puternic și QBO pozitiv.
Datele au fost puse în raport cu perioade în care vortexul polar a rămas stabil sau intens, pentru a izola semnalul suplimentar legat de încălzirea stratosferică. Studiul indică faptul că hărțile obținute nu constituie prognoza reală pentru sezonul de iarnă 2026-2027, ci ilustrează impactul pe care o astfel de perturbare îl poate exercita asupra circulației atmosferice, peste efectele deja generate de El Niño.
În luna decembrie, modelele simulate arată o anomalie de presiune scăzută în nordul și estul Europei, în timp ce în zona de vest a continentului se poate forma o zonă de presiune ridicată. Această configurație ar stimula circulația aerului de la nord spre restul continentului și ar facilita intrarea unor mase de aer rece.
Hărțile de temperatură indică un semnal sub valorile obișnuite pentru mare parte a Europei. În anumite condiții atmosferice, acest tipar poate susține episoade semnificative de frig, uneori legate de fenomenul denumit „Bestia din Est” (Beast from the East). Semnalul privind precipitațiile sub formă de ninsoare arată valori peste media în majoritatea continentului, cu excepția zonelor nordice și nord-estice.
Examinarea previziunilor pentru ultima parte a lunii noiembrie arată un model atmosferic care, în anumite aspecte, se aseamănă cu cel generat de încălzirea stratosferică. În sud‑vestul Europei se formează o zonă de presiune ridicată, în timp ce spre nord‑est se conturează o regiune de presiune scăzută. În ceea ce privește temperaturile și ninsorile, semnalul este mai slab decât în simulările care izolează efectele încălzirii stratosferice. În partea de est a continent
În ianuarie 2027, modelele climatice examinate indică un semnal intensificat al încălzirii stratosferice în America de Nord. În acea regiune se prevede formarea unei zone de presiune ridicată peste nord‑estul Oceanului Pacific și a unei zone de presiune scăzută deasupra Canadei, care se extinde spre nordul Statelor Unite și către regiunea Marilor Lacuri.
În intervalul dintre cele două sisteme atmosferice, se va forma o circulație provenind din nord‑vest, ceea ce va facilita transportul aerului rece de la Canada către Statelor Unite în zona centrală și estică.
Hărțile de temperatură arată scăderi anormale în Statele Unite și Canada, unde cele mai marcate diferențe sunt estimate pentru zonele centrale, nordice și estice ale SUA.
Semnalul privind ninsorile arată o creștere a cantităților de zăpadă în regiunile Câmpiilor Centrale, în Valea Ohio și în zona Mid-Atlantic. În schimb, vestul Statelor Unite, în special California și regiunea Great Basin, precum și estul Canadei, ar putea avea mai puține precipitații sub formă de ninsoare. Acest tipar diferă de cel asociat în mod obișnuit unui episod foarte puternic El Niño, care favorizează o circulație atmosferică diferită deasupra Pacificului de Nord și Canadei. În condiții reale, cele două influențe se suprapun, iar semnalul încălzirii stratosferice ar putea slăbi efectele El Niño fără să le înlocuiască în totalitate.
În ceea ce privește Europa, modelele de simulare arată o diferență față de semnalul din decembrie.
În cazul în care în prima lună a sezonului rece se manifestă o anomalie de temperatură scăzută pe o porțiune majoră a continentului, în ianuarie se așteaptă ca valorile sub media normală să se concentreze în vestul, nord‑centrul și nordul Europei. În același interval, în partea estică a continentului ar putea apărea o anomalie de temperatură ridicată, înlocuind semnalul de temperaturi scăzute observat în simulările din decembrie.
În ceea ce privește ninsorile, hărțile arată un semnal favorabil în majoritatea zonelor din centrul, vestul și nord-vestul Europei. Circulația aerului din nord ar putea aduce temperaturi scăzute, iar contactul acestuia cu umiditatea din Atlantic și Marea Mediterană ar stimula precipitațiile sub formă de zăpadă. Totuși, aceste modele reprezintă doar simulări ale efectului încălzirii stratosferice și nu constituie prognoze certe pentru fiecare regiune.
Chiar dacă o creștere bruscă a temperaturii în stratosfere poate sporii șansele de apariție a perioadelor reci și a ninsorilor în anumite zone, consecințele nu se manifestă mereu și variază de la an la an. Conform Met Office, impactul acestui fenomen asupra vremii la sol poate apărea după câteva săptămâni, prin schimbări ale curentului-jet și ale circulației atmosferice. Totuși, există cazuri în care o încălzire stratosferică nu generează efecte semnificative asupra vremii la suprafață. În sezonul de iarnă 2026-2027, puternicul El Niño ar putea altera sau chiar reduce anumite efecte legate de destabilizarea vortexului polar.
COMENTARII / 0