Xi, gazdă perfectă: contrastele dintre Trump și Putin la Beijing

Evenimentele de bun-venit organizate pentru Donald Trump și Vladimir Putin la Beijing au prezentat o asemănare remarcabilă. La câteva zile după ce Trump a avut parte de o fanfară militară, o gardă de onoare și numeroși tineri purtând steaguri americane și chineze, Putin a sosit în China pentru un omagiul similar. Potrivit unei analize publicate în The Guardian, Beijingul a dorit, în mod evident, să primească liderii de la Washington și Moscova cu aceeași grandoare.

Deși au existat similarități în ceea ce privește protocolul de întâmpinare, China a luat măsuri pentru a sublinia distincțiile dintre cei doi oaspeți. La sosirea sa, Trump a fost primit la aeroport de către vicepreședintele chinez, într-un gest în mare parte simbolic, care se află în afara structurii decizionale efective a Partidului Comunist. În schimb, Putin a avut parte de o întâmpinare mai distinctivă, fiind onorat de către un membru activ al biroului politic, organul decizional suprem al partidului. Această diferențiere subtilă în protocol transmite un semnal clar că Beijingul consideră Moscova un partener de încredere într-o nouă ordine mondială non-occidentală, care este din ce în ce mai puternic influențată de China.

Reacția Kremlinului a fost una de atenție la posibilele comparații.

Citește șiRusia restrânge libertatea bărbaților, creând temeri de mobilizare

Dmitri Peskov

, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a respins ideea că cele două vizite ar putea fi considerate similare, susținând că nu ar trebui să fie privite ca parte a unei rivalități.
Într-o declarație distinctă, Iuri Ușakov, consilier principal al Kremlinului, a evidențiat faptul că Xi Jinping și Putin avuseseră o întâlnire planificată de mult timp, care a avut loc înainte de vizita lui Trump la Beijing.

Deși partea rusă a susținut că cele două evenimente nu ar trebui să fie supuse comparației, tonul vizitei lui Putin și vizitei lui Trump la Beijing a fost mediatizat diferit în presa de stat rusă.
Într-o relatare, ziarul rus „Argumente și fapte” a descris primirea lui Putin la Beijing ca fiind rezervată unui aliat și unui partener de încredere, în contrast cu cea a lui Trump, care a fost caracterizată ca fiind proprie unui rival și unui concurent de la care pot fi așteptate orice fel de acțiuni.

Nu există o traducere directă, dar diferența a fost una evidentă.

Astfel, presa rusă a transmis un mesaj clar privind diferența de tratament între cei doi lideri la Beijing.

În umbra fastului ceremonial, rezultatele ambelor deplasări s-au dovedit a fi relativ modeste.
Trump și Xi au creat o imagine de colaborare, însă reuniunea lor de vârf a generat foarte puține progrese tangibile, în special referitor la problemele fundamentale legate de Nvidia și tarifele vamale.

Fără dubii, pentru Moscova era în joc o miză considerabilă. Putin a ajuns la Beijing într-un moment în care se confruntă probabil cu cea mai spinoasă perioadă din lunga sa perioadă de domnie. În Rusia, percepția sa de lider puternic începe să se estompeze, pe fondul unor dificultăți economice tot mai mari, determinate de război și sancțiuni, în condițiile în care Ucraina a înregistrat progrese militare modeste ale Rusiei în acest an.

O aprofundare a dificultăților financiare din Rusia adâncește și mai mult legătura Moscovei cu Beijingul, ceea ce face ca ceea ce este descris de Kremlin drept o colaborare echilibrată să se transforme într-o interacțiune din ce în ce mai dezechilibrată. În același timp, conflictul dintre Statele Unite și Iran a creat o oportunitate pentru Rusia. Luând în considerare instabilitatea din regiunea Golfului care amenință fluxul global de energie și închiderea efectivă a Strâmtoarea Ormuz, Rusia a căutat să se poziționeze în fața Beijingului ca un furnizor mai stabil de petrol și gaze pe termen lung.

Discuțiile de dinaintea summit-ului au evidențiat speranțele oficialilor ruși privind avansarea colaborării în domeniul energetic, cu accent pe conducta de gaze Power of Siberia 2, un proiect mult amânat care vizează devierea gazelor naturale din rezervele care anterior alimentau Europa către China.

Potrivit unui expert, Joseph Webster, cercetător principal la Atlantic Council, a făcut o declarație în care a afirmat următoarele:

„Atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice occidentale a Rusiei au stimulat și mai mult Moscova să privească spre est, în timp ce războiul dintre SUA și Iran a amplificat îngrijorările Beijingului privind securitatea energetică.”

Niciun anunț concret nu a fost făcut în legătură cu Power of Siberia 2. Xi și Putin au convenit, în schimb, să extindă colaborarea lor în multiple domenii, fără a oferi detalii specifice. Accentul a fost pus pe consolidarea legăturilor dintre resursele celor două națiuni, după cum a afirmat Xi, care a menționat că acestea vor „exploata la maximum potențialul de interconectare a resurselor”.

Ulterior, Peskov a admis că intervalul de timp pentru realizarea proiectului rămăsese încă nespecificat. Nu se stabilea încă o perioadă concretă pentru implementarea acestuia.

Xi ar putea fi considerat principalul beneficiar al reuniunilor la nivel înalt.
De mult timp, liderul Chinei a căutat să fie perceput ca un om de stat la nivel global, capabil să gestioneze puteri rivale.
În premieră, un lider chinez găzduiește, în aceeași lună, vizite de stat consecutive ale unui președinte american în funcție și unui președinte rus în funcție.

Xi va proiecta China ca o forță economică ce rivalizează cu SUA, evidențiind concomitent importanța crucială a Beijingului pentru o Rusie din ce în ce mai dependentă de acesta.

Beijingul a dorit să-și reafirme legăturile strategice cu Rusia în timpul vizitei Trump, a subliniat Xi în discuțiile cu omologul său american.
Xi a accentuat caracterul exclusiv al reuniunii, găzduind Trump în Zhongnanhai, o zonă cu acces restricționat pentru oaspeții străini.
În urma unei întrebări privind frecvența invitațiilor adresate liderilor străini în această locație, Xi a negat printr-o mișcare a capului.

„Foarte rar”

, a răspuns el, adăugând cu o notă de umor:

„Putin a fost aici, de exemplu”

.

În urma discuțiilor, Xi Jinping a afirmat, alături de Vladimir Putin, că legăturile dintre China și Rusia sunt „pe bună dreptate considerate un exemplu pentru un nou tip de raporturi între puteri mondiale”.

Surprinzător, dezbaterile publice purtate în cadrul celor două summituri nu au inclus niciun efort concret pentru a avansa soluționarea a două conflicte care domină scena politică globală în prezent.

Trump a făcut publică decizia sa de a nu accepta sugestia lui Xi privind implicarea Beijingului în eforturile de negociere a unui acord de pace între Statele Unite ale Americii și Republica Islamică Iran, în special în ceea ce privește menținerea sub control a Strâmtoarea Ormuz.

În ajunul sosirii lui Putin, publicația Financial Times a dezvăluit că, în discuții private, Xi ar fi făcut aluzie în fața lui Trump că Putin ar putea suferi consecințe nefaste pe termen lung din cauza conflictului din Ucraina. Atât Ministerul de Externe al Chinei, cât și Trump au negat vehement această informație.

Xi a manifestat o dorință evidentă de a prezenta o imagine de unitate cu Moscova, care nu a arătat nicio disponibilitate de a face concesii pentru a opri invazia la scară largă din Ucraina.
Într-o declarație comună, China și Rusia au reconfirmat cererea lor de a aborda „cauzele profunde” ale conflictului din Ucraina – o abordare care se aliniază îndeaproape cu discursul Kremlinului, care consideră Occidentul responsabil pentru război.

Beijingul este conștient de Rusia că se luptă cu provocările din ce în ce mai mari în Ucraina, iar experții chinezi au urmărit cu atenție acest conflict pentru a înțelege atât punctele forte cât și punctele slabe ale celor două părți aflate în conflict.

Potrivit lui William Yang, analist principal la International Crisis Group, președintele Chinei, Xi, ar putea dori să obțină o perspectivă mai detaliată asupra opiniilor lui Putin despre conflictul din Ucraina, care a tensionat și mai mult raporturile dintre Beijing și țările occidentale, exact atunci când China depune eforturi pentru a-și consolida legăturile comerciale cu Europa și SUA.

În ciuda impactului economic semnificativ pe care îl are asupra Rusiei, China a adoptat o poziție relativ discretă în eforturile de a înceta conflictul din Ucraina, alegând să mențină o linie de mijloc care îi permite să păstreze relații comerciale și diplomatice strânse cu Moscova, beneficiind în același timp de pe urma parteneriatului cu o țară slăbită pentru a obține condiții din ce în ce mai avantajoase.