Xi Jinping, două fețe: cum gestionează puterile mijlocii

Xi Jinping, aflat la mai bine de jumătate din cel de-al treilea mandat ca lider al Chinei, continuă să fie o personalitate extrem de enigmatică pe scena politică internațională.
Imaginea sa publică este atent orchestrată, lăsând loc doar pentru speculații privind opiniile sale despre adversarii și partenerii săi.
Însă, potrivit relatărilor celor care au participat la întâlniri private cu lideri străini și, ocazional, înregistrărilor realizate cu microfoane deschise, se poate observa o cu totul altă latură a personalității sale.

Nu există niciun rival credibil care să-i conteste puterea în China

, iar în interacțiunile cu liderii mai puțin influenți, Xi Jinping nu se inhibă să impună punctele sale de vedere.
El adoptă o poziție similară celei a conducătorilor-filozofi din China antică, relatează New York Times.

Citește șiAvion medical american cu șase persoane la bord, dispărut în largul coastei SUA. Garda de Coastă îl caută

Informații nespecificate sugerează că Xi Jinping și-a creat o impresie despre președintele american Donald Trump cu aproape un deceniu în urmă. Această părere, probabil, i-a modelat strategia în chestiuni internaționale de atunci încoace. Abordarea sa față de liderul de la Casa Albă în timpul evenimentelor recente de la Beijing a fost, posibil, influențată de această impresie inițială.

2016 se încheia, iar victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din Statele Unite îi lua pe mulți prin surprindere cu câteva săptămâni în urmă. În acea perioadă, liderul Chinei avea o întâlnire finală cu Barack Obama la un summit desfășurat la Lima, în Peru, unde îi adresase o serie de întrebări.

Faptul că alegătorii americani ar putea opta pentru o personalitate atât de atipică a lăsat președintele chinez perplex, după cum a declarat Ben Rhodes, fost consilier adjunct pentru securitate națională în timpul administrației Obama, care a fost prezent la respectiva întâlnire.

Fostul președinte american Barack Obama a încercat să-i transmită lui Xi Jinping că apariția lui Donald Trump pe scena politică era un simptom al nemulțumirii economice din Statele Unite, generată parțial de delocalizarea locurilor de muncă în sectorul industrial către China și de presupusul furt de proprietate intelectuală.
Relatările lui Rhodes sugerează că Xi nu a fost convins de această explicație.

Într-o atmosferă de maximă concentrare, Xi Jinping a oprit din scris, și-a încrucișat brațele și a rostit următoarele cuvinte:

„Dacă un lider imatur aruncă lumea în haos, atunci lumea va ști pe cine să dea vina”

Xi Jinping se confruntă cu o provocare strategică în perioada premergătoare întâlnirii cu Trump la Beijing, atunci când va căuta să proiecteze imaginea unei Chine stabile și influente la nivel global, potrivit analiștilor. În același timp, el va trebui să mențină un echilibru delicat pentru a păstra armistițiul comercial fragil încheiat cu cel de-al 47-lea președinte al SUA, Trump.

Potrivit unei opinii, Susan Shirk, autoare a volumului „Overreach: How China Derailed Its Peaceful Rise”, se așteaptă ca Xi Jinping să acorde o atenție deosebită lui Trump, însă fără a-i fi servil.

„Mă aștept ca Xi să-i arate respect lui Trump, dar fără să-l lingușească”

, a afirmat ea, sugerând că diferența dintre abordările lor va fi una subînțeleasă, mai degrabă decât declarată în mod direct.

• „Contrastul cu acțiunile unilaterale și perturbatoare ale lui Trump va fi unul implicit, nu explicit”,

a adăugat Susan Shirk.

În cadrul unei examinări mai aprofundate, rezultă că modul în care Xi Jinping interacționează cu statele de mărime medie constituie un subiect de interes deosebit.

Xi Jinping pare să adopte o abordare distinctă în interacțiunile sale cu puterile de talie medie, spre deosebire de cea cu Washingtonul. În timp ce se arată rezervat în fața capitalei americane, nu este la fel de reținut în relațiile sale cu țări precum Canada și Marea Britanie.

În cursul anului 2022, o confruntare a avut loc între Xi Jinping și Justin Trudeau, care la acea vreme ocupa poziția de prim-ministru al , în urma summitului G20 desfășurat în Indonezia. În cadrul acestei întâlniri, Xi Jinping l-a acuzat pe Justin Trudeau că a făcut publice informații privind convorbirea lor din ziua precedentă. O discuție încărcată de tensiune s-a derulat între cei doi, care stăteau unul lângă celălalt și erau ajutați de interpreți în comunicare. Un cameraman a reușit să surprindă momentul.

Xi Jinping a remarcat, cu un zâmbet forțat pe față, că respectiva atitudine nu a fost una corespunzătoare. El a continuat, clătinând din cap, să spună că astfel de discuții nu au avut loc. Pentru a avea conversații fructuoase, a afirmat președintele chinez, este nevoie de sinceritate și respect, adăugând, într-o aluzie indirectă: „În caz contrar, rezultatele vor fi imprevizibile”. În replică, Justin Trudeau a încercat să argumenteze că nu a comis nicio greșeală în conformitate cu standardele canadiene și s-a declarat dispus să recunoască existența unor opinii divergente. Însă, președintele chinez l-a

„să creăm mai întâi condițiile necesare”

și i-a strâns mâna lui Trudeau înainte de a se îndepărta.

În timpul unei întâlniri cu Mark Carney, actualul prim-ministru al Canadei, Xi Jinping a dorit să definească parametrii interacțiunii lor, accentuând că nu are dorința de a fi obiectul unor critici făcute în mod public.

Xi Jinping a avut o discuție recentă cu Carney în Coreea de Sud, prima lor întâlnire de la începutul mandatului liderului canadian.
În cadrul acestei întâlniri, Xi i-a cerut lui Carney să nu ezite să ridice orice problemă personală.

„A ales să petreacă primele zece minute și ceva discutând despre modul în care dorea să se desfășoare interacțiunea noastră personală”

,
a declarat Carney la un eveniment organizat de Institutul Lowy la Sydney, în martie.

Xi Jinping a transmis un mesaj subtil, potrivit lui Carney, care l-a parafrazat astfel:

„Fără surprize. Dacă îți pasă cu adevărat de ceva, fii clar”

.
El a explicat că această declarație poate fi interpretată ca o invitație la o comunicare directă,
subliniind importanța abordării clare și transparente.
Carney a continuat spunând că Xi Jinping nu a exprimat acest gând în mod explicit,
dar acesta este modul în care el a înțeles mesajul.
În esență, Carney a sugerat că Xi Jinping așteaptă ca problemele să-i fie prezentate
în mod direct, fără ocolişuri.
Ulterior, Carney a adăugat:

„Nu-mi ține predici în public. Adu-mi problemele direct la cunoștință”

.

În ciuda faptului că Xi Jinping ar putea fi reticent la a primi sfaturi, el nu se ferește să-și împărtășească opiniile cu ceilalți. Întrunirea cu primul-ministru britanic a avut loc la Beijing în luna ianuarie, unde oficialul britanic a abordat subiectul relațiilor tensionate dintre China și Japonia, care au atins un nivel minim în ultimii ani.

Xi Jinping a arătat o schimbare bruscă de ton în cursul discuției, după ce inițial se comportase cu calm, devenind apoi agitat. El a afirmat în fața lui Starmer că Japonia este în întregime responsabilă pentru tensiunile existente, după cum au relatat două persoane care au avut acces la informația respectivă și care au vorbit în condițiile protecției anonimatului.

Beijingul

a demarat o serie de acțiuni de presiune asupra Tokyo-ului, ca reacție la declarațiile prim-ministrului japonez Sanae Takaichi în fața Parlamentului, potrivit cărora Japonia ar putea lua măsuri militare de ripostă în scenariul unui atac chinezesc asupra Taiwanului.

Se vehiculează că interacțiunile Xi Jinping cu marile puteri sunt marcate de o abordare duală. Pe de o parte, relațiile sale cu statele puternice sunt caracterizate printr-o diplomație fermă, în timp ce, pe de altă parte, el adoptă o poziție mai concilianță față de puterile mijlocii. Această strategie reflectă abordarea sa pragmatică în ceea ce privește politica externă.

Partidul Comunist Chinez își construiește credibilitatea prin accentuarea rolului de gardian al unei civilizații veche de mii de ani a Chinei. Comportamentul lui Xi este unul de consolidare a acestei moșteniri, asumându-și postura unui filosof-rege din trecut, responsabil cu promovarea valorilor confucianiste în actul de guvernare și cu leadership-ul țării.

Potrivit unei analize a culturii politice chineze, un lider suprem nu este așteptat să se implice în problemele cotidiene, a afirmat Zoe Liu, cercetătoare principală la Consiliul pentru Relații Externe.

„El este «fiul cerului» și ar trebui să se ocupe de chestiuni filosofice»

, a adăugat ea.

Interacțiunile internaționale subliniază nu numai rolul crucial al unui lider, dar și cultura chineză care se impune în fața oficialilor occidentali dornici să influențeze acțiunile Beijingului.

Ușile închise au scos la iveală o altă față a lui Xi Jinping, după cum a remarcat Barack Obama în timpul unei vizite de stat la Beijing, în 2014.
Așteptările consilierilor fostului președinte american, după o cină privată lungă cu Xi în incinta complexului fortificat al conducerii, Zhongnanhai, au fost ca cei doi lideri să fi discutat despre subiecte spinoase, precum Marea Chinei de Sud.

Fostul consilier al lui Obama, Rhodes, a afirmat că discuția a durat destul de mult și s-a axat pe gradul de compatibilitate dintre sistemele sociale bazate pe individualism și cele de tip colectivist, inspirate din filozofia confucianistă.

„De fapt, au purtat o discuție îndelungată despre compatibilitatea dintre societățile individualiste și societățile confucianiste colectiviste”

, a declarat el.

În discuțiile sale despre structurile politice, Xi Jinping adoptă un ton la fel de solemn. Potrivit relatărilor, el a afirmat în fața lui Joe Biden că sistemele democratice sunt sortite să eșueze în secolul XXI, deoarece funcționarea lor depinde de obținerea unui consens la nivel național.

„Este dificil să se obțină un consens și, prin urmare, aceste sisteme sunt incapabile să concureze cu o autocrație sau cu un regim condus de o singură persoană”

, a declarat fostul președinte american, reflectând asupra spuselor lui Xi Jinping.

Xi Jinping a exprimat, în două ocazii distincte, un sentiment de superioritate de natură imperială, atunci când a fost înregistrat de un microfon care nu fusese închis în timpul convorbirilor purtate cu Vladimir Putin, președintele Federației Ruse.
În cursul anului 2023, în momentul în care se despărțea de omologul său rus la Moscova, Xi Jinping a fost surprins de microfon atunci când a afirmat următoarele:

„În acest moment au loc schimbări cum nu s-au mai văzut de 100 de ani, iar noi suntem cei care le impulsionăm împreună”

Xi Jinping și Vladimir Putin au avut o conversație, surprinsă de camerele de filmat, cu privire la nemurire și evoluțiile recente în biotehnologie, în cadrul unei ceremonii militare care a avut loc la Beijing, cu doi ani în urmă.

Trăirea până la o vârstă înaintată ar putea deveni o realitate în acest secol, potrivit unei declarații recente a lui Xi Jinping.

„Este posibil ca, în acest secol, oamenii să poată trăi până la 150 de ani”

, a afirmat el.

O perioadă de peste cinci decenii a fost marcată de vizitele unor președinți americani în China, începând cu Nixon și încheind cu Trump.
Această perioadă lungă de timp a înregistrat multiple întâlniri între președinții Statelor Unite și liderii Chinei.