Zaharova: Includerea R. Moldova în România ar duce la dispariția sa, avertizează Rusia

Ministrul rus de Externe are o purtătoare de cuvânt, Maria Zaharova, care a făcut o declarație într-un briefing de miercuri.
O posibilă unire cu România ar duce la dispariția Republicii Moldova, a afirmat ea.
În plus, a adăugat că sunt motive întemeiate să se creadă că poporul moldovean va lua o decizie clară și suverană dacă unirea cu România va deveni o realitate.

„înţeleptul popor moldovean va face o alegere clară şi suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi pusă în practică”

Zaharova a menționat că atât Găgăuzia, cât și regiunea transnistreană, două teritorii ale Republicii Moldova, au tendința de a se apropia de Moscova.
În opinia sa, aceste regiuni nu doresc să se unească cu România, deoarece au „alte priorităţi de politică externă” și consideră Rusia ca fiind „un protector”.

Citește șiCine este Gabriel Ciprian Ene, magistratul care ar putea deveni viitorul secretar general al Guvernului Niculescu susținut de PSD

„au alte priorităţi de politică externă”

și

„un protector”

sunt cuvintele exacte folosite de Zaharova pentru a descrie poziția acestor teritorii.

Maria Zaharova a afirmat că în cazul în care Republica Moldova va fi integrată în România, aceasta își va pierde identitatea.
În prezent, locuitorii sunt deja considerați români, ceea ce face ca noțiunea de Moldovă să devină redundantă în urma unei eventuale uniri.

„Despre ce Moldovă veţi mai putea vorbi în cazul includerii ei în componenţa României? Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărţi şi manuale”

Zaharova consideră că poporul moldovean va lua o decizie înțeleaptă și suverană dacă problema unirii cu România va deveni o realitate practică.
Această declarație a fost raportată de NewsMaker.md.

Reprezentanta Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a fost întrebată despre posibilitatea ca Federaţia Rusă să acorde ajutor Găgăuziei şi regiunii transnistrene în cazul unei eventuale reunificări a Republicii Moldova cu România.
În acest context, Zaharova a afirmat:

„Populaţia Găgăuziei şi a Transnistriei are alte priorităţi de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menţinerea unor relaţii cât mai apropiate şi reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector”

.
Această declaraţie subliniază poziţia Federaţiei Ruse faţă de aceste regiuni.

În acest an, dezbaterile privind o posibilă unificare a Republicii Moldova și a României au căpătat avânt, după ce preşedinta Maia Sandu a afirmat că ar fi de acord cu această idee dacă ar avea loc un referendum pe această temă. Ulterior, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, printre alții, au exprimat susținere pentru reunificarea celor două țări.

Obiectivul de politică externă al Republicii Moldova este aderarea la UE, o direcție susținută de majoritatea populației, însă oficialii au ridicat recent posibilitatea ca unirea să fie considerată o alternativă viabilă în cazul în care procesul de aderare la UE se va confrunta cu dificultăți.

„planul B”

a fost termenul folosit de către Eugeniu Osmochescu, ministrul Economiei, pentru a descrie o potențială unire a celor două state, idee care a fost reluată și de către președinta Maia Sandu în ultimele declarații.

În Republica Moldova, sprijinul majoritar pentru ideea unirii încă lipsește, însă rezultatele sondajelor recente arată o creștere a numărului de persoane care o susțin.
41% dintre cetățenii moldoveni s-au declarat, într-un sondaj realizat de iData în luna mai, în favoarea unificării cu România.
În schimb, într-o țară vecină, România, procentul de persoane care susțin unirea celor două state este considerabil mai mare.
Potrivit sursei NewsMaker.md, aproximativ 72% dintre cetățenii români sunt în favoarea acestei unificări.

Preocupări privind unificarea Republicii Moldova cu România au fost exprimate de către Lukașenko, care a declarat că este extrem de tulburat de această posibilitate.
Într-un context conex, au apărut informații despre o solicitare făcută de către reprezentantul lui Putin la Chișinău.

În urma unui sondaj recent, opinia publică românească a fost intervievată cu privire la efectele potențiale ale unificării României cu Republica Moldova, sondaj care a scos la iveală diverse opinii și așteptări.
Reacțiile cetățenilor au fost strânse pentru a evalua posibilele implicații ale acestei unificări asupra noului stat, care ar putea dobândi o bogăție și o putere sporită, precum și o securitate națională consolidată.
Rezultatele acestui sondaj au oferit informații prețioase despre percepțiile și atitudinile românilor în legătură cu această chestiune.