Zeci de jurnaliști uciși în Gaza erau și combatanți ai Hamas sau ai Jihadului Islamic. Organizațiile presei revizuiesc listele discret

Zeci de reporteri eliminați în Fâșia Gaza au fost, de asemenea, militari ai mișcărilor Hamas sau Jihadului Islamic. Conform Le Point, instituțiile de protecție a...

Zeci de reporteri eliminați în Fâșia Gaza au fost, de asemenea, militari ai mișcărilor Hamas sau Jihadului Islamic. Conform Le Point, instituțiile de protecție a presei au început în mod discret să-și actualizeze registrele.

Pe 7 octombrie 2023, el a fost unul dintre primii „jurnaliști” care și-a pierdut viața, victimă a războiului. Omagiul adus lui a fost la nivel mondial. Mohammad Jarghoun, în vârstă de 28 de ani, „relata luptele” pentru o agenție locală, anunță Federația Internațională a Jurnaliștilor (FIJ). Numele său a fost inclus imediat pe listele Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) și ale organizației Reporteri fără Frontiere (RSF), preluate de redacțiile din întreaga lume.

Pe 22 iunie 2026, imaginea sa a reapărut pe un canal Telegram al brigăzilor Al‑Qassam, unde a fost onorată ca „martir”. Fotografiile îl prezintă îmbrăcat în uniformă camuflată, cu o bandă verde în jurul frunții și cu o armă la umăr. Într-o sesiune de exerciții, iar în altă, în interiorul unui tunel, Mohammed Jarghoun era, de fapt, membru al unui batalion al brigăzii din Rafah. În luna august, RSF l‑a scos discret din lista sa, iar la sfârșitul lunii septembrie CPJ a urmat aceeași acțiune.

Citește șiMesajul lui Nicuşor Dan, la 3 ani de la atacurile Hamas din 7 octombrie: Nu există nicio justificare pentru o astfel de barbarie

reporteri care acționează ca combatanți

Astăzi, CPJ continuă să noteze 247 de jurnaliști și colaboratori ai mass-mediei decedați în Gaza, începând cu data de 7 octombrie, în timp ce RSF raportează peste 220 de victime, dintre care cel puțin 70 au murit din cauza activității lor profesionale. Nicio verificare nu a fost posibilă, deoarece accesul în Gaza a fost restricționat încă de la începutul conflictului. Pentru a înscrie un nume, CPJ se bazează pe cel puțin două surse de încredere, așa cum menționează organizația: familii, colegi și instituții locale, toate situate în Gaza.

Colectivul Stop Murdering Journalists, care înregistrează 368 de morți, recunoaște: „Dacă o organizație palestiniană de jurnaliști îi recunoaște ca atare, atunci aceștia sunt jurnaliști. ” Preluate în întreaga lume fără distanțare și fără rezerve, aceste bilanțuri vor fi invocate luni de zile ca dovadă că Israelul elimină în mod deliberat martorii războiului său. Până când narațiunea, după încetarea focului din octombrie 2025, va începe să se clatine…

Hamas și JIP au început să-și comemoreze victimele, publicând în medie zece necrologuri zilnic, fiecare conținând o fotografie, rangul și numele unității. Printre aceștia se numără și jurnaliști.

Gabriel Epstein, specialist la Washington Institute for Near East Policy, a fost printre primii care a comparat aceste omagii cu lista CPJ, cea mai restrictivă. În data de 28 septembrie, el a dez

170 profiluri au fost marcate ca suspecte. Printre aceștia, câțiva au fost recompensați cu premii de jurnalism.

În data de 1 octombrie, forțele armate israeliene au lansat pe un portal specializat o listă cu 170 de profiluri ale „jurnaliștilor” care, conform declarațiilor lor, au fost eliminați și au fost marcați ca membri ai grupărilor armate. Reacția publicului a fost aproape nulă, iar mesajul nu a generat niciun răspuns semnificativ.

Contactat, CPJ, care a retras deja douăzeci și doi de combatanți de pe lista sa, refuză să răspundă la întrebări. Același tăcere și la RSF, unde unii recunosc în culise că sunt jenați.  „Sunt foarte jenat. Am acoperit cu lauri teroriști… Unii au primit chiar premii de jurnalism!”, mărturisește un fost membru al organizației.

Pe 26 septembrie, în urma unei anchete aprofundate a ziarului The Telegraph, BBC a anunțat că va reexamina cazul a 53 de palestinieni pe care îi prezentase ca jurnaliști uciși, dintre care 43 doar pe canalul său arab. „Ca în cazul tuturor bilanțurilor acestui război, a existat un interval considerabil între anunțarea morții unui jurnalist și dezvăluirea statutului său de combatant,”, analizează Gabriel Epstein. Au fost făcute corecturi, dar abia după ce relatarea și efectul ei politic se stabiliseră deja. Mass-media ar fi trebuit să examineze aceste cifre cu mai multă rigoare, mai ales odată ce au apărut primele dovezi, ușor de verificat, privind prezența combatanților pe listă. »

Terroristii au fost învăluiți cu frunze de laurel. Un individ din cadrul organizației Reporteri fără Frontiere.

războiului a început, iar imaginile capturate de jurnaliștii locali din Gaza au constituat singura sursă ce a alimentat narațiunea mediatică. În majoritatea cazurilor, condițiile în care aceste materiale au fost realizate nu au fost puse sub semnul întrebării…

7 octombrie 2023 a marcat difuzarea de către AP și CNN a imaginilor capturate de Hassan Eslaiah în timpul atacului. Colaborarea cu acest fotograf a fost întreruptă după aproximativ o lună, odată ce s-au descoperit legăturile sale cu Hamas. Se așteaptă și alte descoperiri?

Roshdi Sarraj, ucis într-un atac aerian pe 22 octombrie 2023, era de peste doi ani intermediarul Radio France și lucra, de asemenea, pentru Ouest-France și Le Monde. Armata israeliană îl prezintă astăzi ca „membru operațional al aripii militare” a Hamas – fără o confirmare independentă, în acest moment.

Mustafa Thuraya, operator de film pentru AFP, Reuters și Getty Images, a murit în luna ianuarie a anului 2024, fiind plasat în aceeași categorie, pe aceleași criterii.

O ocupație dominată de Hamas.

„Redacțiile au știut întotdeauna, totuși, în ce condiții lucrează informatorii lor”, mărturisește redactorul-șef al unui cotidian național. Încă din 2011, ONG-ul Human Rights Watch documentează, într-un raport detaliat, amenințările la adresa jurnaliștilor palestinieni din partea serviciilor de securitate internă ale Hamas. În 2014, Foreign Press Association, care reprezintă corespondenții marilor mass-media internaționale, denunță metodele „flagrante, neîncetate, coercitive”, menite să-i plaseze pe reporteri pe o listă neagră.

Din cauza faptului că au îndrăznit să ofere critici organizației teroriste, mulți jurnaliști palestinieni se confruntă cu închisoare, tortură sau exil.

„Hamas este cel care ne acordă acreditarea și trebuie să știți în ce condiții lucrăm. Eu nu vorbesc araba. Intermediarul-traducător care ne însoțește este responsabil penal pentru ceea ce voi publica. Așadar, vă imaginați câtă delicatețe este necesară pentru a scrie și a vorbi despre Hamas…”

Pe 10 octombrie 2023, pe France 5, fostul corespondent al Radio France din Ierusalim, <

După o săptămână, pe 17 octombrie 2023, o explozie lovește spitalul Al-Ahli Arabi, din Gaza. La mai puțin de o oră după aceea, Ministerul Sănătății al Hamas denunță un „masacru” și anunță sute de morți. Întreaga lume acuză un atac israelian, iar mulțimile se revoltă în Orientul Apropiat. În aceeași seară, mai multe posturi de televiziune occidentale vor difuza „imagini exclusive”, filmate de „jurnaliști palestinieni”, cu „sute de cadavre”. În unele dintre ele, se explică publicului francez, s-ar vedea locuitori din Gaza „adunând, pentru rudele lor, rămășițele copiilor.” 

Serviciile de informații americane, britanice și franceze vor concluziona că o rachetă palestiniană a căzut pe parcarea spitalului. Bilanțul, potrivit Parisului, se ridica de fapt la „zece până la cincizeci de morți”. New York Times va recunoaște, într-o notă adresată cititorilor săi, că s-a bazat prea mult pe afirmațiile Hamasului. În Franța, autorul imaginilor va primi Premiul Bayeux pentru corespondenții de război, în 2024…

Oricine se aventurează să dezvăluie adevărul, este supus persecutării.

„Fotografii din Gaza s-au obișnuit să-și coboare aparatul foto de îndată ce cineva vorbește de rău despre Hamas, pentru că oricine îndrăznește să arate realitatea este persecutat fără încetare ”, a mărturisit fotojurnalistul palestinian Motaz Azaiza, la sfârșitul lunii septembrie, în cadrul podcastului arab Taqarob, recunoscând că el însuși a cenzurat imagini cu ostatici răpiți din Israel, loviți de mulțime în Gaza, filmate cu trei ani în urmă, pe 7 octombrie 2023. În iunie 2024, Motaz Azaiza a primit, în Franța, Premiul Libertății din mâinile lui Hervé Morin, președintele regiunii Normandia, în fața a 4.000 de liceeni.

„Nu există presă liberă în Gaza, dar dorința de a vedea 256 de jurnaliști autentici masacrați în mod deliberat de Israel este atât de puternică încât trece peste orice formă de respingere”, analizează filosoful Raphaël Enthoven, pus la stâlpul infamiei pentru că a reamintit cenzura impusă de Hamas în Fâșia Gaza. A da înapoi, adaugă el, „ar însemna să recunoaștem colectiv că am cedat unei hipnoze”.

Narațiunile occidentale prezintă o vulnerabilitate semnificativă

Este necesar să observăm, fără a ne exprima explicit, cât de fragilă este povestirea prezentată de presa occidentală.

„Dacă punem la îndoială independ

„Blocada mediatică impusă de Israel asupra Gazei face extrem de dificilă orice verificare independentă a faptelor de pe teren”, susține RSF. Pe bună dreptate. „Gaza a fost unul dintre cele mai mediatizate locuri de pe planetă în ultimii trei ani”, concluzionează Gabriel Epstein. „Dar imaginea pe care o primim rămâne caleidoscopică, neclară, adesea filtrată. Acoperirea mediatică permanentă dă o iluzie de precizie și exhaustivitate. Nu este decât atât: o iluzie.”

COMENTARII / 0