În fiecare an, între 22 și 42 de milioane de euro sunt pierduți de către Primăria Municipiului București, din cauza gestionării ineficiente a portofoliului său imobiliar, care include peste 7.000 de locuințe și spații comerciale, după cum relevă experții Ziarului Financiar.
Valorile chirilor sunt menținute la același nivel din anul 2007. Acest fapt are implicații financiare semnificative. Nu se cunosc detalii despre o posibilă creștere a acestora.
La un nivel considerabil sub cel al cererii actuale se situează veniturile obținute, ținând cont că tarifele de închiriere pentru imobilele rezidențiale au stagnat, în numeroase situații, la valorile impuse încă din 2007, în timp ce numeroase proprietăți comerciale, peste sute la număr, rămân neocupate și nefolosite.
Citește șiVenituri de 10.204 lei/lună, cheltuieli 8.650 lei: unde se duc banii
Instituția responsabilă cu administrarea acestor bunuri, Administrația Fondului Imobiliar (AFI), are în gestiune un număr de peste 7.100 de proprietăți, printre care locuințe, spații cu destinație comercială și garaje. Valoarea medie a tarifului perceput pentru locuințe este de aproximativ 0,85 lei pe metru pătrat, fapt ce rezultă în chirii lunare modeste, de doar câteva zeci de lei, pentru anumite apartamente.
Tariful mediu încasat este de aproximativ 0,85 lei pe metru pătrat.
Cu o valoare de peste zece ori inferioară, zeci de milioane de euro sunt pierdute anual de Primăria Capitalei din cauza chirii subevaluate și a spațiilor lăsate nefolosite. Problema este una stringentă, iar
a fost afirmat deja. Pe ordinea de zi se află modificarea acestor tarife pentru a evita pierderi financiare majore și pentru a valorifica eficient toate spațiile disponibile.
Lunar, prețurile de închiriere pentru o garsonieră în sectorul liber variază în jur de 350–500 de euro, în timp ce un apartament cu două camere poate ajunge chiar și la 600–850 de euro, în funcție de locație și cerere.
Se observă o discrepanță semnificativă, conform căreia Primăria Capitalei obține, în numeroase situații, venituri de cel puțin zece ori inferioare valorilor reale ale pieței pentru imobilele similare.
În urma unei analize detaliate, s-a constatat că un număr de aproximativ 4.050 de locuințe sunt utilizate ca „locuințe convenabile”, însă valorile chiriilor nu au înregistrat modificări de aproape 18 ani.
„Cumulat pe această perioadă, pierderile depășesc un miliard de lei”
, potrivit analizei realizate de sursa menționată, analiștii oferind această explicație.
Numerosi spații comerciale se află într-o stare de blocare totală.
La o analiză mai amplă, se constată că problema nu se rezumă doar la locuințe, ci se extinde și asupra spațiilor comerciale, care în mare parte sunt ineficient valorificate. De mai mult de un an, din luna mai 2022, nu s-a desfășurat nicio procedură de licitație pentru închirierea acestor spații.
Numeroasele imobile aflate în proprietatea Primăriei Capitalei se confruntă cu o avansată stare de deteriorare și nu produc venituri, situație care a generat critici vehemente:
„Zero licitații în patru ani și sute de spații goale arată un blocaj administrativ major”
. Patru ani de lipsă a licitațiilor și sute de spații lăsate nefolosite stau mărturie a acestui blocaj.
Se înregistrează venituri reduse, cu o eficiență financiară extrem de scăzută și un randament aproape nul. Acest context financiar dificil ridică îngrijorări legate de gestionarea resurselor.
Anual, bugetul Primăriei Capitalei se confruntă cu o pierdere considerabilă, veniturile din portofoliu fiind semnificativ mai mici decât ar putea fi. În cifre, aceasta înseamnă că 10 milioane de euro reprezintă veniturile anuale efective, mult sub potențialul unui portofoliu evaluat la peste un miliard de euro. Procentual, vorbind despre randament, acesta se situează la un nivel extrem de scăzut, sub 1%.
În mod obișnuit, randamentele medii înregistrate pe piața imobiliară sunt de aproximativ 7-8%, conform specialiștilor în consultanță imobiliară.
Se estimează că, anual, sunt pierdute sume considerabile, în valoare de zeci de milioane de euro, datorită acestei diferențe. Combinarea chirilor mici și a spațiilor lăsate inactive este cauza acestei situații, potrivit analizei prezentate de sursa menționată.
„Este vorba de o combinație între chirii mult sub nivelul pieței și spații lăsate nefolosite”
, se arată în respectiva analiză.
Înregistrările privind ocupanții sunt incomplete, ceea ce ridică probleme în ceea ce privește gestionarea spațiilor.
În situația dată, lipsa unui registru clar al celor care ocupă imobilele îi pune pe funcționari într-o poziție dificilă. Se înregistrează situații în care nu este clar cine sunt utilizatorii anumitor proprietăți imobiliare și nici dacă acestea produc venituri.
În urmă cu un an, o situație asemănătoare a fost raportată în cadrul Ministerului Economiei, unde o asociație a ocupat o clădire cu o suprafață de circa 1.500 de metri pătrați fără ca statul să fi perceput o chirie pe o perioadă de aproape 18 ani.
Recent au fost luate decizii, însă efectele acestora rămân nesigure până în prezent.
La data de 13 martie, Consiliul General al Municipiului București a adoptat o decizie privind creșterea chiriilor pentru locuințele aflate sub administrarea municipalității, care pot ajunge la valori de până la zece ori mai mari. Această decizie are potențialul de a aduce venituri suplimentare, dar nu soluționează problema fundamentală a spațiilor comerciale lăsate nefolosite și neînchiriate.
În paralel, incapacitatea de a organiza licitații și starea fizică deficitară a anumitor clădiri împiedică în continuare administrația locală să exploateze eficient acest patrimoniu. Starea actuală a imobilelor și lipsa procedurilor de licitație
continuă să afecteze
potențialul de valorificare a patrimoniului municipal.
COMENTARII / 0